I Samuel, 14

1. Um dia, Jônatas, filho de Saul, disse ao seu escudeiro: “Vem, passemos até o acampamento dos filisteus que está do outro lado”. Mas nada disse ao seu pai.

1. Într-o zi, Ionatán, fiul lui Saul, i-a zis slujitorului care-i purta armele: „Hai să mergem către garnizoana filisténilor care este dincolo de locul acesta!”; dar nu i-a spus tatălui său.

2. Saul estava acampado na extremidade de Gabaá, debaixo da romãzeira de Magron, com uma tropa de seiscentos homens aproximadamente.

2. Saul stătea la marginea cetăţii Ghibéea, sub rodiul din Migrón, iar poporul care era cu el era cam la şase sute de oameni.

3. Aías, filho de Aquitob, irmão de Icabod, filho de Fineias, filho de Heli, o sacerdote do Senhor em Silo, levava o efod. O povo ignorava a saída de Jônatas.

3. Ahía, fiul lui Ahitúb, fratele lui Icabód, fiul lui Pinhás, fiul lui Éli, preotul Domnului la Şílo, purta efodul. Poporul nu ştia că Ionatán plecase.

4. Ora, no desfiladeiro que Jônatas tentava atravessar para atingir a guarnição dos filisteus, havia rochedos altos, em forma de dentes, de um e outro lado, um dos quais se chamava Boses e o outro Sene.

4. Între trecătorile prin care căuta Ionatán să ajungă la garnizoana filisténilor era un pisc de stâncă de o parte şi un pisc de stâncă de cealaltă parte; unul se numea Bóţeţ şi celălalt Sené.

5. Um desses se elevava ao norte, defronte de Macmas e o outro ao sul, do lado de Gabaá.

5. Un pisc se înalţă spre nord, faţă în faţă cu Micmáş, iar celălalt spre sud, faţă în faţă cu Ghéba.

6. Disse, pois, Jônatas ao seu escudeiro: “Vem, ataquemos a guarnição desses incircuncisos; talvez o Senhor combata por nós. Nada impede que ele dê a vitória a poucos tão bem como a muitos”.

6. Ionatán, fiul lui Saul, i-a zis slujitorului care-i purta armele: „Hai să mergem la garnizoana acestor netăiaţi împrejur! Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu-l împiedică pe Domnul să elibereze prin puţini sau prin mulţi”.

7. Seu escudeiro respondeu-lhe: “Faze como te aprouver; vai aonde quiseres, que eu te seguirei onde deliberares”.

7. Cel care-i purta armele i-a răspuns: „Fă tot ce ai în inimă, mergi unde vrei; iată, sunt cu tine orice-ai face!”.

8. “Pois bem – replicou Jônatas –, marchemos contra esses homens e mostremos-nos a eles.

8. A zis Ionatán: „Hai să mergem la oamenii [aceştia] şi să ne arătăm lor!

9. Se nos disserem: ‘Esperai até que vamos ter convosco’, ficaremos em nosso posto e não subiremos a eles.

9. Dacă ne vor zice: «Staţi până vom veni noi la voi!», vom rămâne pe loc şi nu vom urca la ei.

10. Se, porém, nos disserem: ‘Subi a nós’ – iremos, porque o Senhor no-los terá entregue nas mãos. Isso nos servirá de sinal”.

10. Dar dacă vor zice: «Urcaţi la noi!», vom urca pentru că Domnul îi dă în mâinile noastre. Acesta ne va fi semnul”.

11. Então, mostraram-se ambos à guarnição dos filisteus. Estes disseram: “Eis os hebreus que saem das cavernas onde se tinham escondido”.

11. S-au arătat amândoi garnizoanei filisténilor, care au zis: „Iată, evreii ies din găurile în care s-au ascuns!”.

12. E os homens da guarda gritaram a Jônatas e ao escudeiro: “Subi a nós; queremos dizer-vos uma coisa”. Jônatas disse ao escudeiro: “Segue-me, porque o Senhor os entregou nas mãos de Israel”.

12. Oamenii din garnizoană le-au zis lui Ionatán şi celui ce-i purta armele: „Urcaţi la noi ca să vă spunem ceva!”. Ionatán i-a zis celui ce-i purta armele: „Vino după mine, căci Domnul îi dă în mâinile lui Israél!”.

13. Subiu, pois, Jônatas, trepando com as mãos e com os pés, seguido do escudeiro. Os filisteus caíram diante de Jônatas e o seu escudeiro matava-os atrás dele.

13. Ionatán s-a căţărat cu mâinile şi cu picioarele şi cel ce-i purta armele era în urma lui. [Filistenii] cădeau înaintea lui Ionatán, iar cel ce-i purta armele îi ucidea în urma lui.

14. Esse foi o primeiro massacre que fizeram Jônatas e o seu escu­­deiro, no qual eliminaram uns vinte homens no estreito espaço da metade de uma jeira de terra.*

14. În [acest] prim măcel, Ionatán şi cel care-i purta armele au ucis cam douăzeci de oameni pe o suprafaţă de aproape o jumătate de pogon de pământ – norma de arat pentru o pereche [de boi].

15. Espalhou-se o terror no acampamento dos filisteus, assim como na região e entre todo o povo. A guarnição e os saqueadores ficaram tomados de espanto e a terra entrou em pânico: pois aquilo era como um terror de Deus.*

15. S-a creat spaimă în tabără, în câmpie şi în tot poporul; garnizoana şi tâlharii s-au înspăimântat şi ei. Pământul s-a cutremurat, căci a fost spaimă de la Domnul.

16. As sentinelas de Saul, que estavam em Gabaá de Benjamim, viram a multidão de fugitivos que se dispersava por todos os lados.

16. Străjerii lui Saul care erau la Ghibéea din Beniamín au văzut că mulţimea se împrăştia şi mergea în toată părţile.

17. Saul disse ao povo: “Fazei uma chamada e vede quem saiu dentre nós”. Fez-se a chamada e verificou-se a falta de Jônatas e de seu escudeiro.

17. Saul a zis poporului care era cu el: „Număraţi, vă rog, şi vedeţi cine a plecat dintre noi!”. Au numărat şi iată că lipseau Ionatán şi cel care-i purta armele.

18. Saul disse a Aías: “Faze aproximar a arca de Deus”.* Porque a arca de Deus se encontrava naquele dia com os israelitas.

18. Saul i-a zis lui Ahía: „Adu arca lui Dumnezeu!”. Căci pe vremea aceea arca lui Dumnezeu era în mijlocul fiilor lui Israél.

19. Enquanto Saul falava ao sacerdote, o tumulto no acampamento dos filisteus crescia cada vez mais. Saul disse ao sacerdote: “Retira a tua mão”.

19. Pe când vorbea Saul cu preotul, zgomotul în tabăra filisténilor se făcea tot mai mare. Saul i-a zis preotului: „Trage-ţi mâna!”.

20. O rei e todo o povo que estavam com ele foram até o lugar do combate: os filisteus, numa extrema confusão, voltavam a espada uns contra os outros.

20. Saul şi tot poporul care era cu el s-au adunat şi au mers la locul luptei. Iată, sabia fiecăruia era îndreptată împotriva vecinului său: învălmăşeală foarte mare!

21. Os hebreus que tinham estado desde há muito tempo com os filisteus e que os tinham seguido ao acampamento, voltaram e puseram-se do lado dos israelitas que estavam com Saul e Jônatas.

21. Evreii care de mai dinainte erau la filisténi şi care merseseră cu ei în tabără de jur împrejur s-au unit şi ei cu Israélul care era cu Saul şi cu Ionatán.

22. Igualmente, todos os israelitas que se tinham escondido no monte de Efraim, sabendo que os filisteus tinham fugido, saíram a persegui-los para feri-los.

22. Toţi bărbaţii lui Israél care se ascunseseră în muntele lui Efraím au auzit că filisténii fug şi i-au urmărit şi ei în luptă.

23. Naquele dia, o Senhor deu a vitória a Israel. O combate prosseguiu até além de Bet-Áven.

23. Domnul l-a eliberat pe Israél în ziua aceea, iar lupta a trecut dincolo de Bet-Áven.

24. Os israelitas estavam extenuados naquele dia, porque Saul conjurara o povo, dizendo: “Maldito seja o homem que tomar alimento antes do anoitecer, antes que eu me tenha vingado de meus inimigos”. Por isso, ninguém tinha comido.

24. În ziua aceea, oamenii din Israél erau frânţi, pentru că Saul făcuse poporul să jure: „Blestemat să fie acela care va mânca pâine până deseară! Eu mă voi răzbuna pe duşmanii mei”. Şi nimeni din popor nu a gustat mâncare.

25. Todos tinham entrado numa floresta, onde havia mel na superfície do solo.

25. Toată lumea a ajuns într-o pădure unde era miere pe pământ.

26. O povo entrou, pois, na floresta e viu o mel que corria, mas ninguém levou a mão à boca, por respeito ao juramento.

26. Poporul a intrat în pădure şi mierea se prelingea [din fagure]. Dar nimeni nu a luat, căci poporul se temea din cauza jurământului.

27. Mas, Jônatas, ignorando o juramento que o seu pai obrigara o povo a fazer, estendeu a ponta da vara que tinha na mão, mergulhou-a num favo de mel e a levou à boca. Então, seus olhos (fatigados) brilharam.

27. Ionatán nu auzise când tatăl său pusese poporul să jure; şi-a întins vârful toiagului pe care îl avea în mână, l-a înmuiat în fagurele de miere, şi-a dus mâna la gură şi i s-au luminat ochii.

28. Um homem do grupo disse-lhe: “Teu pai fez jurar o povo, dizendo: Maldito o homem que hoje tomar alimento. E o povo estava esgotado”.

28. Dar cineva din popor i-a zis: „Tatăl tău a pus poporul să jure, zicând: «Blestemat să fie acela care va mânca astăzi!»”. Însă poporul era sleit de puteri.

29. Jônatas disse: “Meu pai fez mal à terra. Vede como se me iluminaram os olhos, porque comi um pouco de mel.

29. Ionatán a zis: „Tatăl meu a răvăşit ţara. Vedeţi cum mi s-au luminat ochii când am gustat numai puţin din mierea aceasta!

30. Sem dúvida, se o povo tivesse hoje comido da presa tomada ao inimigo, não teria sido muito maior a derrota dos filisteus?”.

30. Dar dacă poporul ar fi mâncat astăzi din prada pe care a găsit-o la duşmanul lui, acum măcelul asupra filisténilor ar fi fost mai mare!”.

31. Eles derrotaram, naquele dia, os filis­teus desde Macmas até Aialon.

31. În ziua aceea i-au bătut pe filisténi de la Micmáş până la Aialón. Poporul era sleit de puteri.

32. O povo, esgotado de fadiga, lançou-se sobre a presa e tomou as ovelhas, os bois e os bezerros, que degolou sobre a terra, comendo a carne juntamente com o sangue.

32. Poporul s-a năpustit asupra prăzii: au luat oi, boi şi viţei şi i-au înjunghiat pe pământ, iar poporul a mâncat deasupra sângelui.

33. “Eis que o povo está pecando contra o Senhor – vieram dizer a Saul –, comendo carne com sangue.” “Isso é uma impiedade – exclamou o rei –. “Revolvei-me já para aqui uma grande pedra.

33. I-au adus la cunoştinţă lui Saul: „Iată, poporul păcătuieşte împotriva Domnului mâncând deasupra sângelui!”. Saul a zis: „Faceţi o nelegiuire; rostogoliţi acum la mine o piatră mare!”.

34. Ide por todo o povo – ajuntou –, e dizei-lhes que cada um me traga as suas ovelhas e os seus bois, para que sejam degolados aqui. E comais, então, sem pecar contra o Senhor, comendo carne com sangue.” Cada um deles levou naquela noite o gado que tinha em mãos e o degolou ali.

34. Saul a zis: „Împrăştiaţi-vă prin popor şi spuneţi fiecăruia să-şi aducă boul sau oaia şi să le înjunghie aici! Apoi mâncaţi şi nu păcătuiţi împotriva Domnului mâncând cu sânge!”. Tot poporul şi-a adus noaptea boul, fiecare cu mâna sa, şi i-au înjunghiat acolo.

35. Saul edificou um altar ao Senhor. Esse foi o primeiro altar que ele levantou.

35. Saul a zidit un altar Domnului: acesta a fost primul altar pe care l-a zidit Domnului.

36. Depois Saul disse: “Desçamos durante a noite contra os filisteus e despojemo-los até os primeiros albores do dia e não deixemos vivo um só homem deles”. O povo disse: “Faze tudo o que melhor te parecer”. Então, o sacerdote disse: “Aproximemo-nos aqui de Deus”.

36. Saul a zis: „Să coborâm după filisténi pe timpul nopţii! Să-i jefuim până la lumina zilei şi să nu lăsăm să rămână nimeni dintre ei!”. Ei au zis: „Fă tot ce e bun în ochii tăi!”. Preotul a zis: „Să ne apropiem aici de Dumnezeu!”.

37. Saul consultou a Deus: “Perseguirei os filisteus? Tu os entregarás nas mãos de Israel?”. Mas, Deus não lhe respondeu dessa vez.

37. Saul l-a consultat pe Dumnezeu: „Să cobor după filisténi? Îi vei da în mâna lui Israél?”. Dar nu i s-a răspuns în ziua aceea.

38. Saul disse: “Fazei vir aqui todos os chefes do povo; investigai e dizei-me qual é o pecado que hoje se cometeu.

38. Saul a zis: „Apropiaţi-vă aici, toate căpeteniile poporului; căutaţi şi vedeţi de către cine a fost [săvârşit] păcatul acesta astăzi!

39. Pela vida do Senhor, libertador de Israel! Mesmo que fosse o meu filho Jônatas, ele morrerá!”. Mas, ninguém na multidão lhe respondeu.

39. Căci viu este Domnul, cel care-l eliberează pe Israél: chiar dacă l-ar fi săvârşit Ionatán, fiul meu, va muri”. Însă nu era nimeni în popor care să-i răspundă.

40. “Ponde-vos de um lado – disse ele a todo o Israel –; eu e meu filho Jônatas estaremos do outro.” A multidão respondeu-lhe: “Faze o que te parecer melhor”.

40. [Saul] a zis întregului Israél: „Voi staţi de o parte, iar eu şi Ionatán, fiul meu, de cealaltă parte!”. Poporul i-a zis lui Saul: „Fă ceea ce e bine în ochii tăi!”.

41. Saul disse ao Senhor: “Deus de Israel, dai-nos a conhecer a verdade!”. Jônatas e Saul foram designados pela sorte e o povo ficou livre.

41. Saul i-a zis Domnului Dumnezeului lui Israél: „Dă un răspuns complet!”. Au fost aleşi Ionatán şi Saul, iar poporul a scăpat.

42. Então, Saul disse: “Lançai a sorte entre mim e Jônatas, meu filho”. E caiu a sorte em Jônatas.

42. Saul a zis: „Aruncaţi [sorţii] între mine şi Ionatán, fiul meu!”. Şi a fost ales Ionatán.

43. “Confessa-me o que fizeste” – disse Saul ao seu filho. Jônatas contou-lhe: “Provei um pouco de mel com a ponta da vara que eu tinha na mão. Eis que vou morrer!”.

43. Saul i-a zis lui Ionatán: „Spune-mi ce ai făcut!”. Ionatán i-a spus: „Am gustat puţină miere cu vârful toiagului pe care-l aveam în mână: iată-mă, pot să mor!”.

44. Saul disse: “Trate-me Deus com todo o rigor, se não morreres, Jônatas!”.

44. Saul a zis: „Aşa să facă Domnul – ba chiar mai rău –: Ionatán, vei muri!”.

45. Mas, o povo interveio: “Como haveria de perecer Jônatas, ele que deu essa vitória tão grande a Israel? Isso não pode ser! Viva Deus! Nem um só cabelo de sua cabeça cairá por terra, porque foi por Deus que ele operou hoje dessa forma”. Assim o povo salvou Jônatas e ele não morreu.

45. Poporul i-a zis lui Saul: „Oare să moară Ionatán, el care a făcut această mare eliberare în Israél? Niciodată! Viu este Domnul: niciun fir de păr din capul lui nu va cădea la pământ! Căci el a lucrat cu Dumnezeu astăzi!”. Şi poporul l-a răscumpărat pe Ionatán şi nu a murit.

46. Saul voltou e não perseguiu os filisteus, que foram para as suas terras.

46. Saul a renunţat să-i mai urmărească pe filisténi, iar filisténii s-au dus acasă.

47. Saul, depois de ter tomado posse do reino de Israel, combateu contra todos os inimigos da vizinhança: Moab, os amonitas, Edom, os reis de Soba, os filisteus; para onde quer que se voltava, ele vencia.

47. Saul a luat domnia peste Israél, a luptat de jur împrejur cu toţi duşmanii lui: cu Moáb, cu fiii lui Amón, cu Edóm, cu regii din Ţobá şi cu filisténii; oriunde mergea, era învingător.

48. Portou-se valorosamente, feriu Amalec e livrou Israel das mãos dos que o devastavam.

48. S-a dovedit viteaz, l-a bătut pe Amaléc şi l-a eliberat pe Israél din mâna celor ce-l jefuiau.

49. Os filhos de Saul foram: Jônatas, Jessui e Melquisua. A primogênita de suas duas filhas chamava-se Merob e a mais nova Micol.

49. Fiii lui Saul au fost: Ionatán, Işví şi Malchí-Şúa. Cele două fete ale lui se numeau: cea mai mare Meráb, iar cea mai mică, Micál.

50. Sua mulher chamava-se Aquinoam, filha de Aquimaás. O general de seu exército era Abner, filho de Ner, tio de Saul.

50. Numele soţiei lui Saul era Ahinóam, fiica lui Ahimáaţ. Numele căpeteniei armatei sale era Abnér, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.

51. Cis, pai de Saul e Ner, pai de Abner, eram filhos de Abiel.

51. Chiş, tatăl lui Saul, şi Ner, tatăl lui Abnér, erau fiii lui Abiél.

52. Durante todo o tempo da vida de Saul, a guerra foi encarniçada contra os filisteus. O rei, logo que descobria um homem forte e valente, tomava-o a seu serviço.

52. Au fost lupte grele împotriva filisténilor tot timpul vieţii lui Saul. Când Saul vedea orice bărbat viteaz sau puternic, îl lua la sine.