Provérbios, 17

1. Mais vale um bocado de pão seco, com a paz, do que uma casa cheia de carnes, com a discórdia.

1. Mai bine o bucată de [pâine] uscată, în linişte, decât o casă plină de [cărnuri] jertfite, în ceartă.

2. Um escravo prudente vale mais que um filho desonroso, e partilhará da herança entre os irmãos.

2. Slujitorul prudent stăpâneşte peste fiul care face de ruşine şi în mijlocul fraţilor împarte moştenirea.

3. Um crisol para a prata, um forno para o ouro; é o Senhor, porém, quem prova os corações.

3. Vasul de topit este pentru argint şi cuptorul, pentru aur, dar cel care încearcă inimile este Domnul.

4. O mau dá ouvidos aos lábios iníquos; o mentiroso presta atenção à língua perniciosa.

4. Cel rău este atent la buzele nelegiuite şi mincinosul îşi pleacă urechea la limba distrugătoare.

5. Aquele que zomba do pobre insulta seu Criador; quem ri de um infeliz não ficará impune.

5. Cel care-şi bate joc de cel necăjit îl dispreţuieşte pe cel care l-a făcut, iar bucuria pentru nenorocire nu este [considerată] curată.

6. Os filhos dos filhos são a coroa dos velhos, e a glória dos filhos são os pais.

6. Cununa bătrânilor sunt nepoţii, iar gloria fiilor sunt părinţii lor.

7. Uma linguagem elevada não convém ao néscio, quanto mais, a um nobre, palavras mentirosas.

7. Nu se potrivesc cu un nebun buzele drepte; cu atât mai puţin cu un nobil, buzele mincinoase.

8. Um presente parece uma gema preciosa a seu possuidor; para qualquer lado que ele se volte, logra êxito.*

8. Piatra preţioasă este un dar pentru cel care o primeşte; oriunde se întoarce, are succes.

9. Aquele que dissimula faltas promove amizade; quem as divulga, divide amigos.

9. Cine acoperă vinovăţia caută iubire, dar cine repetă fapta îi dezbină pe prieteni.

10. Uma repreensão causa mais efeito num homem prudente do que cem golpes num tolo.

10. Reproşul pătrunde în cel priceput mai mult decât o sută de lovituri în cel nesimţit.

11. O perverso só busca a rebeldia, mas será enviado contra ele um mensageiro cruel.

11. Cel rău caută numai răzvrătire, dar mesagerul crud este trimis împotriva lui.

12. Antes encontrar uma ursa privada de seus filhotes do que um tolo em crise de loucura.

12. Mai bine este ca un om să întâlnească o ursoaică fără pui decât un nesimţit în nebunia lui.

13. A desgraça não deixará a casa daquele que retribui o mal pelo bem.

13. Cât despre cel care întoarce răul în schimbul binelui, nu se va îndepărta răul de casa lui.

14. Começar uma questão é como soltar as águas; desiste, antes que se exaspere a disputa.*

14. Începutul neînţelegerii este ca revărsarea apei. Înainte să izbucnească cearta, abandonează!

15. Quem declara justo o ímpio e perverso o justo, ambos desagradam ao Senhor.

15. A-l îndreptăţi pe cel vinovat înseamnă a-l face vinovat pe cel drept: amândouă sunt abominábile pentru Domnul.

16. Para que serve o dinheiro na mão do insensato? Para comprar a sabedoria? Ele não tem critério.

16. Pentru ce este preţul în mâna celui nesimţit? Ca să dobândească înţelepciune, când el nu are inimă?

17. O amigo ama em todo o tempo: na desgraça, ele se torna um irmão.

17. Prietenul iubeşte în orice timp, se naşte ca un frate în strâmtorare.

18. É destituído de senso o que aceita compromissos e que fica fiador para seu próximo.

18. Omul sărac la inimă este cel care bate palma, cel care garantează pentru aproapele său.

19. O que ama as disputas ama o pecado; quem ergue sua porta busca a ruína.*

19. Cel care iubeşte vinovăţia iubeşte învrăjbirea, iar cine-şi înalţă poarta caută zdrobirea.

20. O homem de coração falso não encontra a felicidade; o de língua tortuosa cai na desgraça.

20. Cel strâmb la inimă nu va găsi binele, iar cel cu limba schimbătoare va cădea [pradă] răului.

21. Quem gera um tolo terá desventura; nem alegria terá o pai de um imbecil.

21. Cel care dă naştere unui nesimţit este spre chinul lui; nu se bucură tatăl unui nebun.

22. Coração alegre, bom remédio; um espírito abatido seca os ossos.

22. Inima veselă face bine sănătăţii, dar un duh abătut usucă vigoarea.

23. O ímpio aceita um presente ocultamente para desviar a língua da justiça.

23. Cel vinovat ia darul pe sub poală ca să încline căile judecăţii.

24. Ante o homem prudente está a sabedoria; os olhos do insensato vagueiam até o fim do mundo.*

24. Înţelepciunea este în faţa celui priceput, dar ochii celui nesimţit sunt spre marginile pământului.

25. Um filho néscio é o pesar de seu pai e a amargura de quem o deu à luz.

25. Fiul nesimţit este indignare pentru tatăl său, amărăciune pentru cea care l-a născut.

26. Não convém chamar a atenção do justo e ferir os homens honestos por causa de sua retidão.

26. Nu este deloc bine să-l pedepseşti pe cel drept, nici să-i loveşti pe cei nobili din cauza dreptăţii.

27. O que mede suas palavras possui a ciência; o calmo de espírito é um homem inteligente.

27. Cel care ar cunoaştere îşi ţine cuvintele, iar omul care înţelege este calm cu duhul.

28. Mesmo o insensato passa por sábio, quando se cala; por prudente, quando fecha sua boca.

28. Chiar şi un nebun, dacă ar tăcea, ar fi considerat înţelept şi cine-şi închide buzele, priceput.