Provérbios, 15

1. Uma resposta branda aplaca o furor, uma palavra dura excita a cólera.

1. Un răspuns blând întoarce furia, iar vorba aspră înalţă mânia.

2. A língua dos sábios ornamenta a ciência, a boca dos imbecis transborda loucura.

2. Limba celor înţelepţi îmbunătăţeşte cunoaşterea, dar gura celor nesimţiţi face să se reverse nebunia.

3. Em todo o lugar estão os olhos do Senhor, observando os maus e os bons.

3. Ochii Domnului sunt în orice loc: ei îi observă pe cei răi şi pe cei buni.

4. A língua sã é uma árvore de vida; a língua perversa corta o coração.

4. Limba calmă este un pom al vieţii, dar perversitatea ei zdrobeşte sufletul.

5. O néscio desdenha a instrução de seu pai, mas o que atende à repreensão torna-se sábio.

5. Nebunul dispreţuieşte disciplina tatălui său, dar cine ţine mustrarea devine isteţ.

6. Na casa do justo há riqueza abundante, mas perturbação nos frutos dos maus.

6. În casa celui drept sunt multe comori, dar în venitul celui vinovat este tulburare.

7. Os lábios do sábio destilam saber, e não assim é o coração dos insensatos.

7. Buzele celor înţelepţi răspândesc cunoaşterea, dar nu tot aşa inima celor nesimţiţi.

8. Os sacrifícios dos pérfidos são abominação para o Senhor, a oração dos homens retos lhe é agradável.

8. Jertfa celor vinovaţi este un lucru abominábil pentru Domnul, dar rugăciunea celor drepţi este plăcerea lui.

9. O Senhor abomina o caminho do mau, mas ama o que se prende à justiça.

9. Lucru abominábil pentru Domnul este calea celui vinovat, dar el îl iubeşte pe cel care urmăreşte dreptatea.

10. Severa é a correção para o que se afasta do caminho, e o que aborrece a repreensão perecerá.

10. Disciplinare aspră este pentru cel care părăseşte calea şi cine urăşte mustrarea va muri.

11. A habitação dos mortos e o abismo estão abertos diante do Senhor; quanto mais os corações dos filhos dos homens!

11. Locuinţa şi împărăţia morţii sunt înaintea Domnului, cu atât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12. O zombador não gosta de quem o repreende, nem vai em busca dos sábios.

12. Batjocoritorul nu-l iubeşte pe cel care-l mustră, de aceea nu merge la cei înţelepţi.

13. O coração contente alegra o semblante; o coração triste deprime o espírito.

13. O inimă veselă îmbunează feţele, dar în chinul inimii, duhul este frânt.

14. O coração do inteligente procura a ciência; a boca dos tolos sacia-se de loucuras.

14. Inima celui priceput caută cunoaşterea, dar gura celor nesimţiţi paşte nebunia.

15. Para o aflito todos os dias são maus; para um coração contente, são um perpétuo festim.

15. Toate zilele celui sărman sunt rele, dar inima bună este un ospăţ continuu.

16. Vale mais o pouco com o temor do Senhor que um grande tesouro com a inquietação.

16. Mai bine puţin, cu teamă de Domnul, decât o comoară mare, cu nelinişte.

17. Mais vale um prato de legume com amizade que um boi cevado com ódio.

17. Mai bună o porţie de legume unde este iubire, decât un bou îngrăşat, cu ură.

18. O homem iracundo excita questões, mas o paciente apazigua as disputas.

18. Omul mânios stârneşte neînţelegeri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

19. O caminho do preguiçoso é como uma sebe de espinhos, o caminho dos corretos é sem tropeço.

19. Calea celui leneş este ca un gard de spini, iar cărarea celor drepţi este nivelată.

20. O filho sábio alegra seu pai; o insensato despreza sua mãe.

20. Fiul înţelept îi aduce bucurie tatălui său, dar nesimţitul o dispreţuieşte pe mama lui.

21. A loucura diverte o insensato, mas o homem inteligente segue o caminho reto.

21. Nebunia este bucuria celui sărac cu inima, dar omul care înţelege merge drept pe cale.

22. Os projetos malogram por falta de deliberação; conseguem bom êxito com muitos conselheiros.

22. Planurile se frâng când nu este consiliu şi în mulţimea sfaturilor se împlinesc.

23. Saber dar uma resposta é fonte de alegria; como é agradável uma palavra oportuna!

23. Omul are bucurie la răspunsul gurii sale şi cât de bun este cuvântul la timpul său!

24. O sábio escala o caminho da vida, para evitar a descida à morada dos mortos.*

24. Cărarea vieţii urcă pentru cei prudenţi ca să-i îndepărteze de locuinţa morţilor, de jos.

25. O Senhor destrói a casa dos soberbos, mas firma os limites da viúva.

25. Domnul dărâmă casa celor îngâmfaţi, dar face să stea hotarul văduvei.

26. Os projetos dos pérfidos são abomináveis ao Senhor, mas as palavras benevolentes são puras.

26. Lucru abominábil pentru Domnul sunt gândurile rele, dar sunt curate cuvintele plăcute.

27. O homem cobiçoso perturba a sua casa, aquele que odeia os subornos viverá.*

27. Cel care jefuieşte îşi tulbură casa, dar cel care urăşte darurile va trăi.

28. O coração do justo estuda a sua resposta; a boca dos maus, porém, vomita o mal.

28. Inima celui drept reflectează ca să răspundă, dar gura celor vinovaţi revarsă răutăţi.

29. O Senhor está longe dos maus, mas atende à oração dos justos.

29. Domnul se îndepărtează de cei vinovaţi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

30. O brilho dos olhos alegra o coração; uma boa notícia fortifica os ossos.*

30. De lumina ochilor se înveseleşte inima şi vestea bună întăreşte oasele.

31. Quem der atenção às repreensões salutares habitará entre os sábios.

31. Urechea care ascultă mustrarea de viaţă va locui în mijlocul celor înţelepţi.

32. O que rejeita a correção faz pouco caso de sua vida; quem ouve a repreensão adquire sabedoria.

32. Cel ce lasă să treacă disciplina îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel care ascultă mustrarea dobândeşte inimă.

33. O temor do Senhor é uma escola de sabedoria. A humildade precede a glória.

33. Teama de Domnul este o disciplină a înţelepciunii. Înainte de onoare este umilinţa.