1. Când a văzut Rahéla că nu i-a născut lui Iacób, a început a o invidia pe sora sa şi i-a zis lui Iacób: „Dă-mi copii, iar de nu, voi muri!”.

2. Iacób s-a mâniat pe Rahéla şi a zis: „Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, care a împiedicat [sânul] tău să rodească?”.

3. Ea a zis: „Iat-o pe servitoarea mea Bílha! Intră la ea şi ea va naşte pe genunchii mei şi de la ea voi avea şi eu copii!”.

4. Şi i-a dat-o pe Bílha, servitoarea ei, ca femeie şi Iacób a intrat la ea.

5. Bílha a zămislit şi i-a născut lui Iacób un fiu.

6. Rahéla a zis: „Mi-a făcut Dumnezeu dreptate şi mi-a auzit glasul şi mi-a dăruit un fiu”. De aceea, i-a pus numele Dan.

7. Bílha, servitoarea Rahélei, a zămislit din nou şi i-a născut un al doilea fiu lui Iacób.

8. Rahéla a zis: „Am luptat luptele lui Dumnezeu împotriva surorii mele şi am biruit”. Şi i-a pus numele Neftáli.

9. Léa, văzând că a încetat să nască, a luat-o pe Zilpá, servitoarea sa, şi a dat-o lui Iacób de femeie.

10. Zilpá, servitoarea Léei, i-a născut lui Iacób un fiu.

11. A zis Léa: „Cu noroc!”. Şi i-a pus numele Gad.

12. Zilpá, servitoarea Léei, i-a născut un al doilea fiu lui Iacób.

13. Şi Léa a zis: „Ce fericită sunt, căci femeile mă vor numi fericită”. Şi i-a pus numele Aşér.

14. Rubén a mers în zilele seceratului grâului şi a găsit mandragore pe câmp şi le-a adus Léei, mama sa. Atunci Rahéla a zis Léei: „Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău!”.

15. Ea i-a răspuns: „Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul? Vrei să iei şi mandragorele fiului meu?”. Şi Rahéla a zis: „Ei, bine! Poate să se culce cu tine la noapte, în schimbul mandragorelor fiului tău”.

16. Seara, pe când se întorcea Iacób de la câmp, Léa i-a ieşit în întâmpinare şi a zis: „La mine vei intra, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu”. Şi el s-a culcat cu ea în noaptea aceea.

17. Dumnezeu a ascultat-o pe Léa. Ea a zămislit şi i-a născut lui Iacób al cincilea fiu.

18. Léa a zis: „Mie mi-a dat răsplată Dumnezeu, pentru că i-am dat-o pe servitoarea mea soţului meu”. Şi i-a pus numele Isahár.

19. Léa a zămislit iarăşi şi i-a născut un al şaselea fiu lui Iacób.

20. Léa a zis: „Dumnezeu mi-a dăruit un dar bun! De data aceasta, soţul meu mă va onora, căci i-am născut şase fii”. Şi i-a pus numele Zabulón.

21. După aceea a născut o fată şi i-a pus numele Diná.

22. Dumnezeu şi-a adus aminte de Rahéla; a ascultat-o Dumnezeu şi i-a deschis sânul.

23. Ea a zămislit şi a născut un fiu şi a zis: „A adunat Dumnezeu ocara [de la] mine!”.

24. Şi i-a pus numele Iosíf, zicând: „Domnul să-mi mai dea un alt fiu!”.

25. După ce Rahéla l-a născut pe Iosíf, Iacób i-a zis lui Lában: „Lasă-mă să mă duc la locul meu și în ţara mea!

26. Dă-mi soţiile şi copiii mei pentru care ţi-am slujit şi voi pleca, căci tu ştii slujirea pe care ţi-am făcut-o!”.

27. Lában i-a zis: „Dacă am aflat har în ochii tăi […], am cunoscut prin semne că Domnul m-a binecuvântat datorită ţie”.

28. Şi a spus: „Hotărăşte ce plată vrei şi ţi-o voi da!”.

29. I-a zis: „Tu ştii cum ţi-am slujit şi ce a devenit turma ta datorită mie;

30. căci puţinul pe care-l aveai înainte de venirea mea s-a extins mult şi Domnul te-a binecuvântat cu fiecare pas al meu. Dar acum, când am să fac şi eu [ceva] pentru casa mea?”.

31. Şi a zis: „Ce să-ţi dau?”. Şi Iacób a răspuns: „Nu-mi vei da nimic. De vei face însă ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi o voi păzi.

32. Voi trece astăzi prin toată turma ta să pun deoparte din ea orice oaie brumărie şi bălţată şi toate oile negre [între miei] şi caprele bălţate şi brumării. Asta va fi plata mea.

33. Dreptatea mea va răspunde pentru mine înaintea ta de mâine, când vei veni pentru plata mea; tot ce nu va fi brumăriu şi bălţat între capre şi negru între miei să fie [socotit] ca furat dacă va fi la mine!”.

34. Lában a zis: „Bine! Fie aşa cum ai zis!”.

35. În aceeaşi zi a pus deoparte ţapii brumării şi bălţaţi, toate caprele brumării şi bălţate, toate cele ce aveau alb pe ele şi toţi mieii negri. Le-a dat în mâna fiilor săi.

36. Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el şi Iacób; iar Iacób păştea celelalte oi ale lui Lában.

37. Iacób a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; şi a crestat pe ele dungi albe, scoţând la iveală albul care era pe nuiele.

38. Apoi a pus nuielele pe care le cojise în jgheaburi şi adăpătorile cu apă, când veneau oile să bea, chiar în văzul oilor care erau în călduri atunci când veneau să bea.

39. Oile zămisleau uitându-se la nuiele şi fătau miei dungaţi, brumării şi bălţaţi.

40. Iacób împărțea mieii deoparte şi-şi punea oile cu faţa spre ce era pestriţ şi spre tot ce era negru în turma lui Lában. Dar turmele sale le punea separat şi nu le punea cu turma lui Lában.

41. Ori de câte ori erau în călduri oile cele viguroase, Iacób punea sub ochii oilor nuielele în adăpători, pentru ca ele să zămislească după cum erau nuielele.

42. Şi pentru oile slabe nu le punea, aşa că cele slabe erau pentru Lában, iar cele viguroase erau pentru Iacób.

43. Şi aşa omul și-a extins [bogăția] foarte mult; a avut multe turme, servitoare şi servitori, cămile şi măgari.





“Cuide de estar sempre em estado de graça.” São Padre Pio de Pietrelcina