Eclesiástico, 38

1. Honra o médico por causa da necessidade, pois foi o Altíssimo quem o criou.

1. Cinsteşte-l pe doctor cu cinstea datorată lui pentru foloasele sale, căci Domnul l-a creat şi pe el!

2. Toda a medicina provém de Deus, e ele recebe presentes do rei:

2. Vindecarea este de la Cel Preaînalt şi el va primi daruri de la rege!

3. a ciência do médico o eleva em honra; ele é admirado na presença dos grandes.

3. Cunoaşterea doctorului îi va înălţa capul şi înaintea celor mari el va fi admirat.

4. O Senhor fez a terra produzir os medicamentos: o homem sensato não os despreza.

4. Domnul a creat din pământ leacurile şi omul priceput nu le dispreţuieşte.

5. Uma espécie de madeira não adoçou o amargor da água? Essa virtude chegou ao conhecimento dos homens.*

5. Nu a fost îndulcită apa printr-un lemn, ca să fie cunoscută puterea lui?

6. O Altíssimo deu-lhes a ciência da medicina para ser honrado em suas maravilhas;

6. El le-a dat oamenilor cunoaşterea ca să se glorifice prin minunile sale.

7. e dela se serve para acalmar as dores e curá-las; o farmacêutico faz misturas agradáveis, compõe unguentos úteis à saúde, e seu trabalho não terminará,

7. El a vindecat prin acestea şi a luat chinul [omului], farmacistul va face amestecuri cu ele.

8. até que a paz divina se estenda sobre a face da terra.

8. Faptele lui nu se sfârşesc şi pacea de la el este pe faţa pământului.

9. Meu filho, se estiveres doente não te descuides de ti, mas ora ao Senhor, que te curará.

9. Fiule, nu trece cu vederea în [timpul] bolii tale, ci roagă-te Domnului şi el te va vindeca!

10. Afasta-te do pecado, reergue as mãos e purifica teu coração de todo o pecado.

10. Îndepărtează greşeala şi întăreşte-ţi mâinile şi purifică-ţi inima de orice păcat!

11. Oferece um incenso suave e uma lembrança de flor de farinha; faze a oblação de uma vítima gorda.*

11. Adu [dar] de bună mireasmă şi memorial de făină aleasă şi unge ofranda după puterea ta!

12. Em seguida dá lugar ao médico, pois ele foi criado por Deus; que ele não te deixe, pois sua arte te é necessária.

12. Fă-i loc doctorului – căci Domnul l-a creat şi pe el – să nu stea departe de tine, căci ai nevoie de el!

13. Virá um tempo em que cairás nas mãos deles.*

13. Este un timp când succesul este şi în mâinile lui.

14. E eles mesmos rogarão ao Senhor que mande por meio deles o alívio e a saúde (ao doente) segundo a finalidade de sua vida.

14. Căci şi ei cer de la Domnul să dea prin ei tihnă şi vindecare în folosul vieţii.

15. Aquele que peca na presença daquele que o fez cairá nas mãos do médico.

15. Cel care păcătuieşte înaintea celui care l-a făcut va cădea în mâinile doctorului.

16. Meu filho, derrama lágrimas sobre um morto, e chora como um homem que sofreu cruelmente. Sepulta o seu corpo segundo o costume, e não descuides de sua sepultura.

16. Fiule, varsă lacrimi pentru cel mort şi, ca unul care pătimeşte teribil, începe jalea! Înmormântează-i trupul după cum este stabilit şi nu trece cu vederea mormântul lui!

17. Chora-o amargamente durante um dia, por causa da opinião pública, e depois consola-te de tua tristeza;*

17. Plângi amar şi jeleşte fierbinte; fă doliu, după vrednicia lui, o zi sau două pentru evitarea acuzaţiei și lasă-te mângâiat de tristeţe!

18. toma luto segundo o merecimento da pessoa, um dia ou dois, para evitar as más palavras.

18. Din tristeţe poate veni moartea şi tristeţea inimii încovoaie puterea.

19. Pois a tristeza apressa a morte, tira o vigor, e o desgosto do coração faz inclinar a cabeça.

19. În pericol rămâne şi tristeţea, iar viaţa săracului este împotriva inimii.

20. A tristeza permanece quando o corpo é levado; e a vida do pobre é o espelho de seu coração.*

20. Nu-ţi deda tristeţii sufletul, ţine-o departe, amintindu-ţi de cele din urmă!

21. Não entregues teu coração à tristeza, mas afasta-a e lembra-te do teu fim.

21. Aminteşte-ţi! Nu este cale de întoarcere; lui nu-i este de folos, iar ţie îţi face rău.

22. Não te esqueças dele, porque não há retorno; de nada lhe servirás e só causarás dano a ti mesmo.

22. Aminteşte-ţi de judecata mea, căci la fel va fi şi a ta: „Azi pentru mine, mâine pentru tine!”.

23. Lembra-te da sentença que me foi dada: a tua será igual; ontem para mim, hoje para ti.

23. În odihna celui mort se odihneşte şi amintirea lui; mângâie-te pentru el la ieşirea duhului său!

24. Na paz em que o morto entrou, deixa repousar a sua memória, e conforta-o no momento em que exalar o último suspiro.

24. Înţelepciunea cărturarului este în timpul de răgaz şi cel care are puţine de făcut va deveni înţelept.

25. A sabedoria do escriba lhe vem no tempo do lazer. Aquele que pouco se agita adquirirá sabedoria.

25. Cum va deveni înţelept cel care ţine plugul şi se mândreşte cu bâta cu ţepuşă, conducând boii şi ducându-şi viaţa cu munca lor, şi când discursul lui este despre viţei?

26. Que sabedoria poderia ter o homem que conduz a charrua, que faz ponto de honra aguilhoar os bois, que participa de seu labor, e só sabe falar das crias dos touros?

26. Îşi pune la inimă să întoarcă brazde şi lipsa somnului său este pentru nutreţul junincilor!

27. Ele põe todo o seu coração em traçar sulcos, e o seu cuidado é engordar novilhas.

27. Aşa sunt orice meşteşugar şi artizan care petrec noaptea ca ziua: sunt cei care încrustează inscripţii pe sigilii şi cu răbdare [caută] să schimbe modelul. Ei îşi pun la inimă să facă asemănător desenul şi lipsa lor de somn este pentru terminarea lucrării.

28. Igualmente acontece com todo carpinteiro, todo arquiteto, que passa no trabalho os dias e as noites. Assim sucede àquele que grava as marcas dos sinetes, variando as figuras por um trabalho assíduo; que aplica todo o seu coração na imitação da pintura, e põe todo o cuidado no acabamento de seu trabalho.

28. Aşa este şi fierarul aşezat lângă nicovală, învăţat cu lucratul fierului: aburii focului îi topesc trupul şi se luptă cu căldura cuptorului. Zgomotul ciocanului asuzerşte urechile sale, ochii sunt înaintea asemănării obiectului; îşi pune la inimă terminarea lucrării şi lipsa lui de somn este ca să o înfrumuseţeze până la desăvârşire.

29. Assim acontece com o ferreiro sentado perto da bigorna, examinando o ferro que vai amoldar; o vapor do fogo queima as suas carnes, e ele resiste ao ardor da fornalha.

29. Tot astfel este olarul aşezat la lucrul său şi care învârte cu piciorul roata, care stă mereu preocupat de lucrul lui, şi toată lucrarea lui este numărată.

30. O barulho do martelo lhe fere o ouvido de golpes repetidos; seus olhos estão fixos no modelo do objeto.

30. Cu braţul său modelează lutul şi picioarele îi încovoaie puterea; îşi pune la inimă să termine vopsitul şi lipsa lui de somn este pentru curăţirea cuptorului.

31. Ele aplica o seu coração em aperfeiçoar a sua obra, e põe um cuidado vigilante em torná-la bela e perfeita.

31. Toţi aceştia se încred în mâinile lor şi fiecare este înţelept în lucrarea lui.

32. O mesmo sucede com o oleiro que, entregue à sua tarefa, gira a roda com os pés, sempre cuidadoso pela sua obra; e todo o seu trabalho visa a produzir uma quantidade determinada.

32. Fără ei nu s-ar construi cetatea, nu s-ar locui şi nu s-ar umbla [prin ea].

33. Com o seu braço dá forma ao barro, torna-o maleável com os pés,

33. Dar nu sunt căutaţi în sfatul poporului, nici în adunare nu vor sta deasupra şi nu vor şedea pe scaunul judecătorului, iar dispoziţiile judecăţii nu le vor înţelege.

34. aplica o seu coração em aperfeiçoar o verniz, e limpa o forno com muita diligência.

34. Ei nu vor pune în lumină educaţia şi judecata şi nu vor fi aflaţi [ocupându-se] cu parabole, dar ei susţin creaţia din veac şi rugăciunea lor este în lucrarea meseriei. Altfel este cu cel care-şi pune la inimă şi se gândeşte la legea Celui Preaînalt.

35. Todos esses artistas esperam tudo de suas mãos; cada um deles é sábio em sua profissão.

35.

36. Sem eles nenhuma cidade seria construída,

36.

37. nem habitada, nem frequentada; mas eles mesmos não terão parte na assembleia,*

37.

38. não se sentarão nas cadeiras dos juízes, não entenderão as disposições judiciárias, não apregoarão nem a instrução nem o direito, nem serão encontrados a estudar as máximas.

38.

39. Entretanto, sustentam as coisas deste mundo. Sua oração se refere aos trabalhos de sua arte; a eles aplicam sua alma, e estudam juntos a Lei do Altíssimo.*

39.