Evanghelia după sf. Ioan, 19

1. Atunci Pilát l-a luat pe Isus şi l-a dat să fie biciuit.

2. Soldaţii au împletit o coroană din spini, i-au pus-o pe cap şi l-au îmbrăcat cu o haină de purpură;

3. apoi veneau la el şi spuneau: „Bucură‑te, regele iudeilor!”. Şi-i dădeau palme.

4. Pilát a ieşit din nou şi le-a zis: „Iată, vi-l aduc afară ca să ştiţi că nu găsesc în el nicio vină!”.

5. Aşadar, Isus a ieşit afară purtând coroana de spini şi haina de purpură. Iar Pilát le-a zis: „Iată omul!”.

6. Când l-au văzut, arhiereii şi servitorii au strigat: „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!”. Pilát le-a zis: „Luaţi-l voi şi răstigniţi-l, pentru că eu nu găsesc în el nicio vină!”.

7. Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege şi după această Lege trebuie să moară, pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu”.

8. Când a auzit Pilát cuvintele acestea, s-a înspăimântat şi mai mult.

9. A intrat iarăşi în pretoriu şi i-a zis: „De unde eşti tu?”. Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.

10. Atunci Pilát i-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că eu am putere să te eliberez şi am putere să te răstignesc?”.

11. Isus i-a răspuns: „Nu ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel care m-a dat în [mâinile] tale are un păcat mai mare”.

12. De aceea, Pilát căuta să-l elibereze, dar iudeii strigau, zicând: „Dacă-l eliberezi pe acesta, nu eşti prietenul Cezárului. Oricine se face pe sine rege se împotriveşte Cezárului”.

13. Când a auzit Pilát cuvintele acestea, l-a dus pe Isus afară şi s‑a aşezat pe un tron în locul numit „Lithostrotos”, iar în ebraică, „Gabbata”.

14. Era ziua Pregătirii Paştelui, pe la ceasul al şaselea. Şi le-a spus iudeilor: „Iată-l pe regele vostru!”.

15. Atunci ei au strigat: „Ia-l, ia-l, răstigneşte-l!”. Pilát le-a spus: „Să-l răstignesc pe regele vostru?”. Arhiereii au răspuns: „Nu avem alt rege decât pe Cézar”.

16. Atunci l-a predat lor ca să fie răstignit. (Mt 27,32-44; Mc 15,21-32; Lc 23,26-43) Aşadar, l-au luat pe Isus.

17. Purtându-şi singur crucea, a ieşit spre locul numit „al Craniului”, care, în ebraică, este numit „Gólgota”,

18. unde l-au răstignit pe el şi împreună cu el alţi doi, de o parte şi de alta, iar Isus în mijloc.

19. Pilát a scris şi o inscripţie şi a pus-o pe cruce. Era scris: „Isus Nazarinéanul, regele iudeilor”.

20. Mulţi dintre iudei au citit această inscripţie, pentru că locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate şi era scris în ebraică, latină şi greacă.

21. Arhiereii iudeilor i-au spus lui Pilát: „Nu scrie: «Regele iudeilor», ci acela a zis: «Eu sunt regele iudeilor»”.

22. Pilát a răspuns: „Ce-am scris, am scris”.

23. După ce soldaţii l-au răstignit pe Isus, au luat hainele lui şi au făcut patru părţi, fiecărui soldat o parte, şi tunica. Însă tunica era fără cusătură, ţesută dintr-o bucată, de sus [până jos];

24. aşadar, au zis unii către alţii: „Să nu o rupem, ci să tragem la sorţi pentru ea, a cui să fie!”. Aceasta ca să se împlinească Scriptura: „Au împărţit între ei hainele mele şi pentru tunica mea au aruncat zaruri”.

25. Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus şi sora mamei lui, Maria a lui Cleópa, şi Maria Magdaléna.

26. Aşadar, văzând Isus că stăteau acolo mama lui şi discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei: „Femeie, iată-l pe fiul tău!”.

27. Apoi, i-a spus discipolului: „Iat-o pe mama ta!”. Şi, din ceasul acela, discipolul a luat-o acasă la el.

28. (Mt 27,45-56; Mc 15,33-41; Lc 23,44-49) După aceasta, văzând Isus că toate s-au împlinit, ca să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete”.

29. Era acolo un vas plin cu oţet. Atunci, ei au pus în isop un burete îmbibat cu oţet şi i l-au apropiat de gură.

30. După ce a luat oţetul, Isus a spus: „S-a împlinit”. Şi, plecându-şi capul, şi-a dat duhul.

31. Întrucât era Ziua Pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce sâmbăta – pentru că acea sâmbătă era zi mare –, [iudeii] i-au cerut lui Pilát să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ia [de acolo].

32. Atunci, au venit soldaţii, au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi şi ale celuilalt care era răstignit cu el.

33. Dar când au venit la Isus şi au văzut că deja murise, nu i-au zdrobit fluierele picioarelor,

34. ci unul dintre soldaţi i-a străpuns coasta cu o suliţă şi îndată a ieşit sânge şi apă.

35. Cel care a văzut a dat mărturie şi mărturia lui este adevărată; el ştie că spune adevărul ca să credeţi şi voi.

36. Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura: „Nu i se va zdrobi niciun os”.

37. Iar în altă parte, Scriptura mai spune: „Vor privi la cel pe care l-au străpuns”.

38. (Mt 27,57-61; Mc 15,42-47; Lc 23,50-56) După acestea, Iosíf din Arimatéea, care era discipol al lui Isus, dar în ascuns, de frica iudeilor, i-a cerut lui Pilát să ia trupul lui Isus. Pilát i-a permis. Atunci, a venit şi a luat trupul lui Isus.

39. A venit şi Nicodím, cel care fusese mai înainte la el noaptea, şi a adus un amestec de smirnă şi aloe, cam de o sută de lítre.

40. Ei au luat trupul lui Isus, l-au înfăşurat în giulgiuri, cu [uleiuri] aromate, după cum este [obiceiul de înmormântare] la evrei.

41. În locul unde fusese răstignit [Isus] era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou, în care nu fusese pus nimeni niciodată.

42. Aşadar, pentru că era Ziua Pregătirii iudeilor, iar mormântul era aproape, l-au pus pe Isus acolo.