Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul), 3
20. Toate merg spre un singur loc: toate sunt din ţărână, toate se întorc în ţărână.
20. Toate merg spre un singur loc: toate sunt din ţărână, toate se întorc în ţărână.
Ecclesiastes 3 este un capitol care se ocupă de dualitatea vieții și a timpului, arătând că există un moment potrivit pentru tot ce este sub cer, cum ar fi născut, muribund, plantare, iubire, ură, plângând, râzând, printre altele. Unele dintre subiectele abordate sunt tranziția vieții, inevitabilitatea morții și importanța de a profita de fiecare moment.
Psalmul 90:12: „Învață -ne să ne spunem zilele noastre că inima noastră ajunge la înțelepciune”. Psalmistul îi cere lui Dumnezeu să -l învețe cum să -și spună zilele sale, astfel încât să poată trăi înțelept și conștient, recunoscând brevetul vieții.
Iacov 4:14: "Nici măcar nu știi ce se va întâmpla cu tine mâine! Care este viața ta? Ești ca ceața care apare pentru puțin timp și apoi se disipează." Apostolul James evidențiază, de asemenea, brevetul vieții și incertitudinea ei, amintind că viața umană este ca o ceață care dispare rapid.
Evrei 9:27: „Și la fel cum oamenii li se ordonă să moară o dată, după aceasta, judecată”. Autorul Evreilor subliniază că moartea este inevitabilă și că toată lumea va trebui să dea seama de Dumnezeu în judecata de apoi.
Psalmul 39:4: „Fă -mă să știu, Doamne, sfârșitul meu și care este măsura zilelor mele, astfel încât să știu cât de mult sunt fragil”. Psalmistul plânge lui Dumnezeu să -i arate brevetul vieții și fragilitatea lui, recunoscând că existența Lui este finită și trebuie să se bucure de fiecare moment.
Matei 6:34: "Prin urmare, nu vă faceți griji pentru mâine, căci mâine vă va aduce propriile preocupări. Propriul dvs. rău este suficient în fiecare zi." Isus învață că ar trebui să trăim într -o zi la un moment dat, fără să ne îngrijorăm excesiv de viitor, dar profitând de prezent.
“O demônio é forte com quem o teme, mas é fraco com quem o despreza.” São Padre Pio de Pietrelcina