Provérbios, 12

1. Aquele que ama a correção ama a ciência, mas o que detesta a reprimenda é um insensato.

1. Cine iubeşte disciplina iubeşte cunoaşterea, dar cine urăşte reproşul este un prost.

2. O homem de bem alcança a benevolência do Senhor; o Senhor condena o homem que premedita o mal.

2. Cel bun obţine favoare de la Domnul, dar pe omul planurilor [rele] îl face vinovat.

3. Não se firma o homem pela impiedade, mas a raiz dos justos não será abalada.

3. Omul nu se stabilizează prin vinovăţie, iar rădăcina celor drepţi nu va fi smulsă.

4. Uma mulher virtuosa é a coroa de seu marido, mas a insolente é como a cárie nos seus ossos.

4. Femeia de valoare este cununa soţului ei, dar cea neruşinată este ca putregaiul în oasele sale.

5. Os pensamentos dos justos são cheios de retidão; as tramas dos perversos são cheias de dolo.

5. Gândurile celor drepţi sunt judecată, dar abilitatea celor vinovaţi este înşelăciune.

6. As palavras dos ímpios são ciladas mortíferas, enquanto a boca dos justos os salva.

6. Cuvintele celor vinovaţi sunt o capcană pentru [a vărsa] sânge, dar gura celor drepţi îi salvează.

7. Transtornados, os ímpios não subsistirão, mas a casa dos justos permanecerá firme.

7. Cei vinovaţi sunt răsturnaţi şi nu mai există, dar casa celor drepţi rămâne în picioare.

8. Avalia-se um homem segundo a sua inteligência, mas o perverso de coração incorrerá em desprezo.

8. Omul este lăudat pentru prudenţa lui, dar cel cu inima perversă este dispreţuit.

9. Mais vale um homem humilde, que tem um servo, que o jactancioso, que não tem o que comer.

9. Este mai bun unul dispreţuit, dar care are un sclav, decât unul onorat, dar lipsit de pâine.

10. O justo cuida das necessidades de seu gado, mas cruéis são as entranhas do ímpio.

10. Cel drept îşi cunoaşte animalele, dar măruntaiele celor vinovaţi sunt crude.

11. Quem cultiva sua terra será saciado de pão; quem procura as futilidades é um insensato.

11. Cel care-şi lucrează pământul se satură de pâine, dar cine umblă după deşertăciuni este sărac cu inima.

12. O ímpio cobiça o laço do perverso, mas a raiz do justo produz fruto.

12. Cel vinovat tânjeşte după vânatul celor răi, dar rădăcina celor drepţi dă [rod].

13. No pecado dos lábios há uma cilada funesta, mas o justo livra-se da angústia.

13. Vinovăţia buzelor este o capcană pentru cel rău, dar cel drept iese din strâmtorare.

14. O homem se farta com o fruto de sua boca; cada qual recebe a recompensa da obra de suas mãos.

14. Omul se satură de bunăstare din rodul gurii şi fiecăruia i se întoarce răsplata mâinilor.

15. Ao insensato parece reto seu caminho, enquanto o sábio ouve os conselhos.

15. În ochii nebunului, calea lui este dreaptă, dar înţeleptul ascultă de sfaturi.

16. O louco mostra logo a sua irritação; o circunspecto dissimula o ultraje.

16. Nebunul îşi face cunoscută ziua indignarea, dar cel isteţ îşi ascunde ocara.

17. O homem sincero anuncia a justiça; a testemunha falsa profere mentira.

17. Cel care răsuflă adevărul face cunoscut ceea ce e drept, dar mărturia celor mincinoşi este înşelăciune.

18. O falador fere com golpes de espada; a língua dos sábios, porém, cura.

18. Cel care flecăreşte este ca străpungerea sabiei, dar limba celor înţelepţi vindecă.

19. Os lábios sinceros permanecem sempre constantes; a língua mentirosa dura como um abrir e fechar de olhos.*

19. Buzele adevărului sunt întărite pentru totdeauna, dar limba mincinoasă este [doar] pentru o clipă.

20. No coração dos que tramam males há engano; a alegria está naqueles que dão conselhos de paz.

20. Înşelăciune este în inima celor care plănuiesc răul, iar bucuria este pentru cei care sfătuiesc pacea.

21. Ao justo nenhum mal pode abater, mas os maus enchem-se de tristezas.

21. Nu i se întâmplă celui drept nicio nelegiuire, dar cei vinovaţi sunt plini de rău.

22. Os lábios mentirosos são abominação para o Senhor, mas os que procedem com fidelidade agradam-lhe.

22. Lucru abominábil pentru Domnul sunt buzele mincinoase, dar cei care fac adevărul sunt plăcerea lui.

23. O homem prudente oculta sua sabedoria; o coração dos insensatos proclama sua própria loucura.

23. Omul isteţ îşi acoperă cunoaşterea, dar inima celor nesimţiţi strigă nebunia.

24. A mão diligente dominará; a mão preguiçosa torna-se tributária.

24. Mâna celor harnici va conduce, dar leneşul va fi supus la tribut.

25. A aflição no coração do homem o deprime; uma boa palavra restitui-lhe a alegria.

25. Îngrijorarea întristează inima omului, dar vorba bună îl îmbucură.

26. O justo guia seu companheiro, mas o caminho dos ímpios os perde.

26. Cel drept este spionat de prietenul său, dar calea celor vinovaţi îi face să rătăcească.

27. O indolente não assa o que caçou; um homem diligente, porém, é um tesouro valioso.*

27. Lenea nu-şi frige vânatul, dar averea preţioasă a omului este hărnicia.

28. A vida está na vereda da justiça; o caminho do ódio, porém, conduz à morte.*

28. Pe cărarea dreptăţii este viaţă şi pe calea croită [de ea] nu este moarte.