1. Oare nu ştiţi, fraţilor – căci vorbesc unora care cunosc Legea –, că Legea are putere asupra omului cât timp acesta este în viaţă?

2. Astfel, femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cât timp [acesta] trăieşte; dacă îi moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului.

3. Dacă, deci, când îi trăieşte soţul, ea va fi a altui bărbat, va fi numită adulteră, dar dacă îi moare soţul, este dezlegată de Lege, aşa că nu mai este adulteră luând un alt bărbat.

4. La fel şi voi, fraţii mei, aţi murit pentru Lege prin trupul lui Cristos ca să fiţi ai altuia, adică ai celui înviat din morţi, ca să aducem rod lui Dumnezeu.

5. Cât timp eram în trup, patimile păcatelor [trezite] prin Lege lucrau în membrele noastre ca să aducă roade pentru moarte.

6. Acum însă am fost eliberaţi de Lege, fiind morţi pentru ceea ce ne ţinea în sclavie, aşa încât să slujim în duhul cel nou, şi nu în litera cea veche.

7. Aşadar, ce vom zice? Oare este Legea păcat? Nicidecum! Însă nu am cunoscut păcatul decât prin Lege şi n-aş fi cunoscut pofta dacă Legea n-ar fi spus: „Să nu pofteşti!”.

8. Dar păcatul, găsind o ocazie prin Lege, a produs în mine toate poftele, căci, în afara Legii, păcatul este mort.

9. Odinioară, fără Lege, eu eram viu. Dar când a venit porunca, [a început să] trăiască păcatul,

10. iar eu am murit. Şi porunca, [dată] spre viaţă, mi s-a descoperit că este spre moarte.

11. Căci păcatul, găsind o ocazie prin poruncă, ne-a înşelat şi, din cauza ei, ne-a ucis.

12. Aşadar, Legea este sfântă, iar porunca este sfântă şi dreaptă şi bună.

13. Atunci binele mi-a devenit moarte? Nicidecum! Însă păcatul, ca să se arate păcat, mi-a produs şi a desăvârşit moartea printr-un lucru bun, pentru ca păcatul prin poruncă să devină peste măsură de păcătos.

14. De fapt, noi ştim că Legea este spirituală, însă eu sunt din carne, vândut sclav păcatului.

15. Căci ştiu ce fac: nu săvârşesc ceea ce vreau, ci fac ceea ce urăsc.

16. Deci, dacă fac ceea ce nu vreau, recunosc că Legea este bună.

17. Acum însă nu eu fac acestea, ci păcatul care locuieşte în mine.

18. Ştiu dar că în mine, în trupul meu, nu locuieşte nimic bun, pentru că voinţa este prezentă, dar [puterea] de a împlini binele, nu.

19. Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci săvârşesc răul pe care nu-l vreau.

20. Aşadar, dacă ceea ce nu vreau, aceea fac, nu mai sunt eu cel care fac, ci păcatul care locuieşte în mine.

21. Prin urmare, găsesc Legea aceasta [în mine]: când vreau să fac binele, mi se prezintă răul

22. pentru că după omul lăuntric îmi găsesc plăcere în Legea lui Dumnezeu;

23. dar văd o altă lege în mădularele mele, care luptă împotriva legii minţii mele şi mă ţine sclav prin Legea păcatului care este în mădularele mele.

24. Om nefericit ce sunt! Cine mă va elibera de acest trup al morţii?

25. Dar mulţumiri fie [aduse] lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru! Deci cu mintea slujesc Legea lui Dumnezeu, dar cu trupul, legea păcatului.





“Jesus vê, conhece e pesa todas as suas ações.” São Padre Pio de Pietrelcina