1. În al doilea an al domniei lui Nabucodonosór, a avut Nabucodonosór vise. I s-a tulburat duhul şi somnul l-a părăsit.

2. Regele a spus să-i cheme pe magi, pe astrologi, pe vrăjitori şi pe caldéi ca să-i facă cunoscute regelui visele sale. Ei au venit şi au stat înaintea regelui.

3. Regele a zis: „Am avut un vis şi îmi este tulburat duhul până când voi cunoaşte visul”.

4. Caldéii i-au vorbit regelui în aramaică: „Rege, în veci să trăieşti! Spune-le slujitorilor tăi visul şi noi îţi vom face cunoscută interpretarea!”.

5. Regele le-a răspuns şi le-a zis caldéilor: „Decizia mea este hotărâtă: dacă nu îmi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi fi tăiaţi în bucăţi şi casele voastre vor fi făcute o grămadă de [ruine].

6. Dar dacă îmi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi primi de la mine daruri, răsplată şi cinste mare. De aceea, faceţi-mi cunoscut visul şi interpretarea lui!”.

7. Ei au răspuns a doua oară şi au zis: „Să spună regele visul slujitorilor săi şi noi vom face cunoscută interpretarea!”.

8. Regele a răspuns şi a zis: „Într-adevăr, ştiu că vreţi să câştigaţi timp, deoarece vedeţi că decizia mea este hotărâtă.

9. Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi, pentru că v-aţi pus de acord să spuneţi înaintea mea cuvinte mincinoase şi false până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul şi voi cunoaşte că puteţi să-mi faceţi cunoscută interpretarea!”.

10. Caldéii i-au răspuns regelui şi au zis: „Nu este nimeni pe pământ care să poată face cunoscut cuvântul regelui, pentru că niciun rege, oricât de mare şi puternic ar fi, nu cere un astfel de lucru niciunui ghicitor, astrolog sau caldeu.

11. Lucrul pe care îl cere regele este greu şi nu este altcineva care să-l facă cunoscut regelui decât Dumnezeul a cărui locuinţă nu este printre muritori”.

12. Din cauza aceasta, regele s-a mâniat şi s-a înfuriat foarte mult şi a spus să fie nimiciţi toţi înţelepţii din Babilón.

13. Când a ieşit decretul ca să fie ucişi înţelepţii, i-au căutat pe Daniél şi pe tovarăşii lui ca să-i ucidă.

14. Atunci, Daniél s-a adresat cu înţelepciune şi chibzuinţă lui Arióc, căpetenia gărzilor regelui care ieşise să-i ucidă pe înţelepţii Babilónului.

15. I-a răspuns şi i-a zis lui Arióc, împuternicitul regelui: „De ce este atât de sever decretul regelui?”. Atunci, Arióc i-a făcut cunoscută lui Daniél hotărârea.

16. Daniél s-a dus la rege şi i-a cerut să-i dea timp şi el îi va fi făcut cunoscută regelui interpretarea.

17. Atunci, Daniél a mers acasă şi le-a făcut cunoscută lui Ananía, Mişaél şi Azaría, tovarăşii săi, hotărârea

18. ca să ceară îndurare de la Dumnezeul cerului cu privire la taina aceasta, pentru ca să nu fie nimiciţi Daniél şi tovarăşii lui împreună cu restul înţelepţilor din Babilón.

19. După aceea, i-a fost descoperită lui Daniél taina într-o viziune de noapte. Și Daniél l-a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.

20. Daniél a vorbit şi a spus: „Binecuvântat să fie numele lui Dumnezeu din veci şi până-n veci, pentru că ale lui sunt înţelepciunea şi puterea!

21. El schimbă vremurile şi timpurile; el îi dă jos pe regi şi tot el stabileşte regii; el dă înţelepciune înţelepţilor şi cunoaştere celor care cunosc priceperea.

22. El descoperă cele adânci şi ascunse; el cunoaşte ce este în întuneric şi lumina locuieşte cu el.

23. Ție, Dumnezeul părinţilor mei, îţi mulţumesc şi îţi aduc laudă, căci mi-ai dat înţelepciune şi putere. Acum, fă-mi cunoscut ceea ce noi am cerut de la tine, pentru că tu poţi să ne faci cunoscută cerinţa regelui!”.

24. După aceasta, Daniél s-a dus la Arióc, pe care regele îl stabilise ca să-i nimicească pe înţelepţii din Babilón; a mers şi i-a zis aşa: „Nu-i omorî pe înţelepţii din Babilón, ci du-mă înaintea regelui şi eu îi voi face cunoscută regelui interpretarea!”.

25. Apoi, Arióc l-a dus în grabă pe Daniél înaintea regelui şi i-a vorbit astfel: „Am găsit un bărbat iudeu. dintre cei captivi, care îi va face cunoscută regelui interpretarea”.

26. Regele i-a răspuns şi i-a zis lui Daniél, al cărui nume era Beltşaţár: „Eşti tu capabil să-mi faci cunoscut visul pe care l-am avut şi interpretarea lui?”.

27. Daniél a răspuns şi i-a zis regelui: „Taina pe care regele o cere nu pot să i-o facă cunoscută regelui înţelepţii, astrologii, magii şi ghicitorii.

28. Dar este un Dumnezeu în cer care revelează tainele şi poate să facă cunoscut regelui Nabucodonosór ce va fi la sfârşitul zilelor. Visul tău şi viziunile avute când erai cu capul pe patul tău sunt acestea:

29. ție, rege, când erai în patul tău, ţi s-au ridicat gândurile cu privire la ceea ce va fi după acestea. Revelatorul tainelor ţi-a făcut cunoscut ce va fi.

30. Cât despre mine, nu pentru înţelepciunea pe care aş avea-o mai mult decât toţi cei vii mi-a fost descoperită taina, ci pentru ca să fie făcută cunoscută regelui interpretarea şi ca să cunoşti gândurile inimii tale.

31. Tu, rege, ai avut o viziune. Iată, un chip mare; chipul acesta era impunător; strălucirea lui era măreaţă. El stătea înaintea ta şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare.

32. Acest chip avea capul din aur curat, pieptul şi braţele îi erau din argint, iar pântecele şi coapsele, din bronz,

33. gambele, din fier, picioarele erau o parte din fier, o parte din lut.

34. Tu priveai până când s-a desprins o piatră – nu prin mână de om – a lovit chipul la picioarele care erau din fier şi din lut şi le-a zdrobit.

35. Atunci au fost zdrobite dintr-odată fierul, lutul, bronzul, argintul şi aurul şi au devenit ca pleava dintr-o arie pe timpul verii. Au fost purtate de vânt şi nu s-a mai găsit nicio urmă din ele. Iar piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare care a umplut tot pământul.

36. Acesta este visul şi interpretarea lui o vom spune înaintea regelui.

37. Tu, rege, eşti regele regilor, căruia Dumnezeul cerurilor ţi-a dat domnia, puterea, tăria şi gloria.

38. Oriunde locuiesc fiii oamenilor, animalele câmpului şi păsările cerului le-a pus în mâna ta şi tu stăpâneşti peste toate. Tu eşti capul care era din aur.

39. După tine, se va ridica o altă domnie, mai neînsemnată decât a ta; apoi, o a treia domnie, de bronz, care va stăpâni peste tot pământul.

40. Apoi va fi o a patra domnie, tare ca fierul. Și pentru că fierul zdrobeşte şi fărâmiţează totul, ca fierul care distruge totul, aşa va zdrobi şi va fărâmiţa ea.

41. Aşa cum ai văzut picioarele şi degetele care erau o parte din lut de olar şi o parte din fier, [la fel] domnia va fi împărţită, dar va fi în ea [ceva] din tăria fierului. De aceea ai văzut fier amestecat cu lut moale.

42. Și după cum degetele picioarelor erau o parte din fier şi o parte din lut, tot aşa domnia va fi în parte tare şi în parte fragilă.

43. Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin sămânţă umană, dar nu se vor uni unul cu altul, aşa cum fierul nu se uneşte cu lutul.

44. În zilele acestor regi, Dumnezeul cerurilor va face să se ridice o domnie care va fi veşnică şi care nu va fi distrusă. Domnia [aceasta] nu va trece la alt popor; ea va zdrobi şi va nimici toate acele domnii, dar ea se va ridica pentru totdeauna.

45. De aceea, pentru că ai văzut că din munte s-a desprins o piatră – nu prin mână [de om] – care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul şi aurul, [să ştii că] Dumnezeul cel Mare a făcut cunoscut regelui ceea ce va fi după acestea. Visul este adevărat şi interpretarea este de încredere”.

46. Atunci, regele Nabucodonosór a căzut cu faţa [la pământ] şi s-a prosternat înaintea lui Daniél. Și a spus să i se aducă ofrandă, tămâie şi libaţii.

47. Apoi, regele a răspuns şi i-a zis lui Daniél: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi stăpânul regilor, cel care dezvăluie tainele, pentru că ai putut să dezvălui taina aceasta”.

48. Apoi, regele l-a făcut mare pe Daniél, i-a dat daruri multe şi mari; l-a pus să stăpânească peste toată provincia Babilónului şi mare căpetenie peste toţi înţelepţii din Babilón.

49. Daniél i-a cerut regelui şi el i-a stabilit peste treburile din provincia Babilónului pe Șadrác, Méşac şi Abéd-Négo. Iar Daniél a rămas în locuinţa regelui.





“Sigamos o caminho que nos conduz a Deus.” São Padre Pio de Pietrelcina