1. Nu te pripi cu gura ta şi inima ta să nu se grăbească să scoată vreun cuvânt înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este în ceruri, iar tu eşti pe pământ; de aceea să fie puţine cuvintele tale!

2. Căci visul vine din mulţimea ocupaţiilor şi glasul celui nesimţit, din mulţimea cuvintelor.

3. Când faci un vot lui Dumnezeu, nu întârzia să-l împlineşti, căci lui nu-i place de cei nesimţiţi! Votul făcut împlineşte-l!

4. Mai bine să nu faci vot decât să faci vot şi să nu-l împlineşti!

5. Nu pune gura ta să facă să păcătuiască trupul tău şi nu spune înaintea mesagerului: „A fost o eroare”! De ce să se mânie Dumnezeu din cauza vocii tale şi să distrugă lucrarea mâinilor tale?

6. Căci când se înmulţesc visele şi deşertăciunile şi când sunt multe cuvintele, tu teme-te de Dumnezeu!

7. Când vezi oprimarea celui necăjit şi jefuirea judecăţii şi a dreptăţii în provincie, nu te uimi de ceea ce [pare] plăcut, căci unul mai înalt decât cel înalt veghează şi există mai înalţi peste ei.

8. Folosul pământului este pentru toţi: regele este slujit de câmpie.

9. Cine iubeşte argintul nu se satură de argint şi cine iubeşte averea nu-i va ajunge. Şi aceasta este o deşertăciune.

10. Când se înmulţesc bunurile, se înmulţesc şi cei care le mănâncă. Şi ce câştig pentru stăpânul lor decât că le vede cu ochii săi?

11. Dulce este somnul celui care munceşte, fie că mânâncă puţin, fie mult. Dar săturarea celui bogat nu-l lasă să se odihnească în somnul lui.

12. Am văzut o slăbiciune sub soare: bogăţie păzită pentru stăpânul ei, spre răul lui.

13. Îi piere bogăţia din cauza unei îndeletniciri rele. Dacă dă naştere unui fiu, nu [rămâne] nimic în mâna lui.

14. Cum a ieşit gol din sânul mamei sale, aşa se întoarce să meargă cum a venit. Nimic nu ia din truda sa ca să ducă cu mâna lui.

15. Şi aceasta este o mare slăbiciune: exact cum a venit, aşa se duce. Şi ce folos are el că s-a trudit în vânt?

16. Ba chiar în toate zilele lui a mâncat în întuneric, i s-a înmulţit indignarea, slăbiciunea şi furia.

17. Iată ce am văzut că este bine şi frumos: ca [omul] să mănânce şi să bea şi să vadă binele în toată truda sa cu care se trudeşte sub soare în toate zilele vieţii lui pe care i le-a dat Dumnezeu, pentru că aceasta este partea lui.

18. Dar dacă vreunui om i-a dat Dumnezeu bogăţie şi avere şi să aibă putere să mănânce din ele, ca să-şi ia partea şi să se bucure în chinul său, şi aceasta este darul lui Dumnezeu.

19. Căci nu-şi mai aminteşte de mulţimea zilelor vieţii sale, pentru că Dumnezeu i-a răspuns în bucuria inimii lui.




“Cuide de estar sempre em estado de graça.” São Padre Pio de Pietrelcina