Jó, 39

1. Sabes o tempo em que as cabras monteses dão cria nos rochedos? Observaste o parto das corças?

1. Cunoşti tu timpul când nasc caprele de pe stâncă? Ai urmărit tu durerile naşterii cerboaicelor?

2. Contaste os meses de sua gravidez e sabes o tempo de seu parto?

2. Numeri tu când ele împlinesc lunile şi cunoşti timpul când ele nasc?

3. Elas se agacham, dão cria e se livram de suas dores.

3. Ele cad în genunchi şi dau la lumină puii lor şi se eliberează de chinul lor.

4. Seus filhotes tornam-se fortes e crescem nos campos, apartam-se delas e não voltam mais a elas.

4. Puii lor prind puteri şi cresc în câmp deschis, ies şi nu se mai întorc la ele.

5. Quem pôs o jumento selvagem em liberdade e quem rompeu os laços do asno veloz?

5. Cine a lăsat liber măgarul sălbatic şi cine a deschis legăturile măgarului nedomesticit

6. Dei-lhe o deserto por morada e a planície salgada como lugar de habitação.

6. pentru care am pus lăcaşul în Arabáh şi locuinţa, în ţinutul sărat?

7. Ele se ri do tumulto da cidade e não escuta os gritos do tropeiro.

7. El râde de agitaţia din cetate, nu aude zgomotul celui care l-ar forţa.

8. Explora as montanhas da sua pastagem e nela anda buscando tudo o que é verde.

8. Rătăceşte prin munţi după păşune şi merge în căutare după tot ce-i verde.

9. Quererá servir-te o boi selvagem ou passará a noite em teu estábulo?

9. Ar vrea bivolul să-ţi slujească şi ar sta peste noapte lângă ieslea ta?

10. Podes prendê-lo com uma corda em seu pescoço ou fenderá ele atrás de ti os teus sulcos?

10. Poţi tu lega bivolul cu funia [ca să tragă] la brazdă sau să grăpeze văile după tine?

11. Fiarás nele porque sua força é grande e lhe deixarás a seu cuidado o teu trabalho?

11. Te încrezi tu în el, pentru că mare e puterea lui, sau îi laşi lui truda ta?

12. Confiarás nele para que te traga para a casa o que semeaste e que te encha a tua eira?

12. Eşti tu sigur de el că-ţi va aduce înapoi sămânţa şi că o va aduna de pe aria ta?

13. O avestruz bate as asas alegremente, não tem asas nem penas de bondade?*

13. Aripa struţului bate cu veselie, dar ea este cu pene şi puf de barză.

14. Abandona os seus ovos na terra e os deixa aquecer no solo,

14. [Femela de struţ] lasă în pământ ouăle şi le încălzeşte în ţărână.

15. esquecendo-se que um pé poderá esmagá-los ou que animais selvagens poderão pisá-los.

15. Ea uită că piciorul le poate strivi şi animalul de pe câmp le poate călca în picioare.

16. É cruel com seus filhotes, como se não fossem seus e não se incomoda de ter sofrido em vão.

16. Este dură cu puii ei, ca şi cum nu ar fi ai săi. Chinul ei este zadarnic, dar nu o sperie.

17. Pois Deus lhe negou sabedoria e não lhe concedeu inteligência.

17. Căci Dumnezeu a făcut-o să uite înţelepciunea ş i nu i-a făcut parte de pricepere.

18. Mas, quando alça voo, ri-se do cavalo e do cavaleiro.

18. Când bate din aripi spre înalt, râde de cal şi de călăreţul său. Calul

19. És tu que dás vigor ao cavalo e foste tu que enfeitaste seu pescoço com uma crina ondulante?

19. Dai tu putere calului şi-l îmbraci cu o coamă care fâlfâie?

20. Que o fazes saltar como um gafanhoto, relinchando terrivelmente?

20. Îl faci tu să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic [induce] spaimă.

21. Orgulhoso de sua força, escava a terra com a pata e atira-se à frente das armas.

21. Scurmă în vale şi se veseleşte de puterea lui; iese în întâmpinarea armurii.

22. Ri-se do medo, nada o assusta e não recua diante da espada.

22. Râde de frică şi nu se înspăimântă; nu dă înapoi dinaintea sabiei.

23. Sobre ele ressoam a aljava, o ferro brilhante da lança e o dardo.

23. Zăngăneşte pe el tolba, luciul lăncii şi al suliţei.

24. Tremendo de impaciência, devora o espaço e o som da trombeta não o deixa no lugar.

24. Freamătă, se agită şi înghite pământul; nu dă crezare decât sunetului de trâmbiţă.

25. Ao sinal do clarim, diz: ‘Vamos!’. De longe fareja a batalha, a voz troante dos chefes e o alarido dos guerreiros.

25. La semnalul trâmbiţei zice: «Aha!». De departe miroase bătălia, urletele căpeteniilor şi strigătul de luptă.

26. É graças à tua sabedoria que o falcão alça voo e desdobra as suas asas para o sul?

26. Oare prin priceperea ta faci să zboare şoimul şi să-şi întindă aripile spre Temán?

27. É por tua ordem que a águia levanta voo e faz seu ninho nas alturas?

27. Oare de gura ta se înalţă vulturul ca să-şi pună pe înălţime cuibul?

28. Ela habita nos rochedos e neles passa a noite, sobre a ponta rochosa e o cimo escarpado.

28. El locuieşte pe stâncă, poposeşte pe vârf de stâncă şi pe întăritură.

29. De lá espia sua presa, pois seus olhos penetram as distâncias.

29. De acolo găseşte el hrana şi ochii lui zăresc până departe.

30. Seus filhotes se alimentam de sangue e onde quer que haja cadáveres, ali está ela”.

30. Puii lui beau sânge şi unde sunt cei străpunşi, acolo este el”.