Cattolica Bibbia
 

Cartea profetului Isaía, 16

10. Bucuria şi veselia au dispărut din grădină, în vii nu se mai cântă, nici nu se mai chiuie; strugurii în teascuri nu mai sunt striviţi de cei care îi calcă şi am făcut să înceteze strigătul de bucurie.

Versi relativi a Cartea profetului Isaía, 16:

Capitolul 16 din Isaia este o profeție despre distrugerea lui Moab și promisiunea că într -o zi Dumnezeu va restabili gloria oamenilor din Moab. Versurile selectate sunt următoarele:

Ieremia 48:47: „Cu toate acestea, voi restabili norocul lui Moab în ultimele zile, spune Domnul”. Acest verset este o promisiune de restaurare pentru Moab, care este menționată în Isaia 16.

Amos 2:1: „Astfel, spune Domnul, pentru trei încălcări ale lui Moab, iar pentru patru, nu voi înlătura pedeapsa, pentru că a ars oasele regelui lui Edom la Cal”. Acest verset vorbește despre păcatul lui Moab și pedeapsa sa, care este relevant pentru procesul lui Moab descris în Isaia 16.

Ieremia 48:36: „De aceea, inima mea geme din cauza lui Moab ca flutiști, iar inima mea geme ca flautele din cauza oamenilor de bărbați Quir; pentru că toată averea lui s-a stins”. Acest verset descrie lamentarea profetului Ieremia de Moab, care și -a pierdut averea și suferă, o temă care este menționată și în Isaia 16.

Ezechiel 25:8-9: „Astfel, spune Domnul Dumnezeu, din ce în ce mai rău și Seir spun, iată, casa lui Iuda este ca toate națiunile, așa că iată, voi deschide partea lui Moab din orașe, deoarece orașele lor se învecinează, Gloria țării lui Bet-Jesimote, Baoal-Meom și Quiriataim. " Aceste versete vorbesc despre atitudinea lui Moab față de Iuda și despre pedeapsa pe care o vor primi din cauza ei. Această pedeapsă este similară cu cea descrisă în Isaia 16.

Ieremia 48:28: „Lăsați orașele și locuiți în stânci, o locuitori ai lui Moab și setea ca porumbelul care se cuibărește în fundul gurii peșterii”. Acest verset descrie disperarea locuitorilor din Moab pe fondul distrugerii orașelor lor, o temă care este menționată și în Isaia 16.





“Temos muita facilidade para pedir, mas não para agradecer”. São Padre Pio de Pietrelcina