Eclesiástico, 37

1. Todo amigo diz: “Eu também contraí amizade”. Há porém um amigo que só o é de nome. Não é uma dor que dura até a morte

1. Orice prieten va zice: „Şi eu m-am împrietenit”, dar există prieten care este prieten numai cu numele.

2. ver um amigo e um companheiro mudarem-se em inimigos?

2. Oare nu este o tristeţe până la moarte un tovarăş şi un prieten care se schimbă în duşman?

3. Ó presunção criminosa, onde tiveste origem, para cobrir a terra com tua malícia e tua perfídia?

3. O, poftă rea! De unde te-ai rostogolit ca să acoperi uscatul cu înşelăciune?

4. O amigo distrai-se com seu amigo nas suas alegrias; no dia da tribulação, ele se tornará seu adversário.

4. Tovarăşul se desfată în bucuria prietenului, dar în timpul strâmtorării îi este ostil.

5. O amigo compartilha da desventura do seu amigo no interesse de seu ventre; ao ver o inimigo, tomará do escudo.

5. Tovarăşul suferă împreună cu prietenul din cauza stomacului, dar înaintea luptei ia scutul.

6. Não te esqueças de teu amigo nos teus pensamentos; no meio da riqueza, não percas a sua lembrança.

6. Nu-l uita pe prietenul tău în sufletul tău şi nu-l neglija [în mijlocul] bogăţiilor tale!

7. Não te aconselhes com aquele que te arma um laço. Esconde tuas intenções àqueles que te têm inveja.

7. Orice sfetnic exaltă sfatul, dar există şi cel care dă sfat pentru sine însuşi.

8. Todo conselheiro dá sua opinião, mas há conselheiros que só têm em vista o próprio interesse.

8. Păzeşte-ţi sufletul de sfetnic şi cunoaşte mai întâi nevoia sa – căci el va da sfat pentru sine însuşi – ca nu cumva să arunce sorţii împotriva ta!

9. Estejas prevenido quando tratar-se de um conselheiro; informa-te primeiro quais são os seus interesses, pois ele pensa em si mesmo antes de tudo.

9. Şi să spună: „Calea ta este bună”, dar apoi să stea deoparte ca să vadă ce ţi se va întâmpla.

10. Teme que ele plante uma estaca no solo e te diga:*

10. Nu te sfătui cu cel care te priveşte pieziş şi ascunde-ţi planul de la cei care sunt geloşi pe tine!

11. “Estás no bom caminho”, enquanto se põe defronte para ver o que te acontecerá.

11. Nici cu o femeie, despre rivala ei, nici cu un fricos, despre luptă, nici cu un negustor, despre comerţ, nici cu cel care cumpără, despre vânzare, nici cu un invidios, despre mulţumire, nici cu un nemilos, despre generozitate, nici cu vreun leneş, despre vreo lucrare, nici cu un tocmit pe un an, despre terminarea [lucrării], nici cu sluga puturoasă, despre o lucrare mare: să nu te sprijini pe aceştia pentru niciun sfat!

12. Vai consultar um homem sem religião sobre as coisas santas; um injusto sobre a justiça; uma mulher sobre sua rival; um tímido sobre a guerra; um mercador sobre o negócio; um comprador sobre uma coisa para vender; um invejoso sobre a gratidão;*

12. Ci continuă să fii cu omul pios, care ştii că ţine poruncile şi care, în sufletul lui, este după sufletul tău şi care, dacă vei cădea, va îndura împreună cu tine!

13. um ímpio sobre a piedade; um homem desonrado sobre a honestidade; um lavrador sobre o seu trabalho;

13. Ţine planul inimii, căci nu este nimic mai fidel pentru tine decât el!

14. um operário, contratado por um ano, sobre o término de seu contrato; um criado preguiçoso sobre uma grande tarefa! Não confies neles e em nenhum de seus conselhos.

14. Căci sufletul omului obişnuieşte să vestească uneori mai bine decât şapte străjeri puşi pe vârful unei coline ca să străjuiască.

15. Sê, porém, assíduo junto a um santo homem, quando conheceres um que seja fiel ao temor a Deus,

15. Şi peste toate acestea, cere de la Cel Preaînalt să întărească în adevăr calea ta!

16. cuja alma se irmana à tua, e que compartilhará da tua dor quando titubeares nas trevas.

16. Începutul oricărei lucrări este cuvântul şi înainte de orice faptă este planul.

17. Fortalece em ti um coração prudente, pois nada tem mais valor para ti.

17. Urma schimbării este inima;

18. A alma de um santo homem descobre às vezes melhor a verdade que sete sentinelas postas em observação numa colina.

18. se împarte în patru părţi: binele şi răul, viaţa şi moartea, iar cea care le stăpâneşte neîncetat este limba.

19. Mas em todas as coisas ora ao Altíssimo, para que ele dirija teus passos na verdade.

19. Există om abil, care-i educă pe mulţi, dar nu este de folos pentru sufletul propriu.

20. Que uma palavra de verdade preceda todos os teus atos, e um conselho firme preceda toda a tua diligência.

20. Există cel care o face pe înţeleptul în cuvinte, el este urât şi va fi lipsit de orice hrană.

21. Uma palavra má transtorna o coração; dela vêm quatro coisas: o bem e o mal, a vida e a morte; sobre estas quem domina de contínuo é a língua.*

21. Nu i s-a dat har de la Domnul, pentru că este lipsit de orice înţelepciune.

22. Há homem hábil que ensina a muita gente, mas que é inútil para si mesmo.

22. Există înţelept pentru propriul suflet şi roadele inteligenţei sale, pe gura lui, sunt credibile.

23. Outro é esclarecido e instrui a muitos, e é agradável a si próprio.

23. Bărbatul înţelept îşi va educa poporul şi roadele inteligenţei lui vor fi credibile.

24. Aquele que afeta sabedoria nas palavras é odioso; ficará desprovido de tudo.

24. Bărbatul înţelept va fi umplut de binecuvântare şi îl vor declara fericit toţi cei care îl vor vedea.

25. Não recebeu o favor do Senhor, pois é desprovido de toda sabedoria.

25. Viaţa omului are zile numărate, dar zilele lui Israél sunt fără număr.

26. Há um sábio que é sábio para si mesmo, e os frutos de sua sabedoria são verdadeiramente louváveis.

26. Înţeleptul va moşteni încredere în poporul său şi numele lui va fi viu în veci.

27. O sábio ensina o seu povo, e os frutos de sua sabedoria são duradouros.

27. Fiule, în viaţa ta, încearcă-ţi sufletul: vezi ce este rău în ea şi nu-i da [ocazie să-l facă]!

28. O homem sábio será cumulado de bênçãos. Aqueles que o virem o louvarão.

28. Căci nu toate sunt de folos tuturor şi nu orice suflet îşi găseşte plăcerea în toate.

29. A vida do homem conta poucos dias, mas os dias de Israel são inúmeros.

29. Nu fi lacom în orice desfătare şi nu te arunca asupra meselor!

30. O sábio herdará a honra no meio do povo, e o seu nome viverá eternamente.

30. Căci în mulţimea mâncărurilor este boală şi necumpătarea apropie de crampe.

31. Meu filho, experimenta tua alma durante tua vida; se o poder lhe for nefasto, não lho dês,

31. Din cauza necumpătării, mulţi au sfârşit, dar cel care este atent îşi adaugă [zile] la viaţă.

32. pois nem tudo é vantajoso para todos, e todos não se comprazem nas mesmas coisas.

32.

33. Nunca sejas guloso em banquete algum; não te lances sobre tudo o que se serve,

33.

34. pois o excesso no alimento é causa de doença, e a intemperança leva à cólica.

34.

35. Muitos morreram por causa de sua intemperança, o homem sóbrio, porém, prolonga sua vida.

35.