Isaías, 1

1. Profecia de Isaías, filho de Amós, a respeito de Judá e Jerusalém no tempo de Ozias, de Joatão, de Acaz e de Ezequias, rei de Judá.*

1. Viziunea lui Isaía, fiul lui Ámoţ, pe care a avut-o cu privire la Iúda şi la Ierusalím în zilele lui Ozía, Iotám, Aház şi Ezechía, regii lui Iúda. Împotriva poporului nerecunoscător.

2. Ouvi, céus, e tu, ó terra, escuta, é o Senhor quem fala: “Eu criei filhos e os eduquei; eles, porém, se revoltaram contra mim.

2. Ascultaţi, cerurilor, şi pleacă-ţi urechea, pământule, căci Domnul vorbeşte: „Am dat naştere la fii şi i-am crescut, dar ei s-au răzvrătit împotriva mea.

3. O boi conhece o seu possuidor, e o asno, o estábulo do seu dono; mas Israel não conhece nada, e meu povo não tem entendimento”.

3. Boul îşi cunoaşte proprietarul şi măgarul, ieslea stăpânului său; Israél, însă, nu cunoaşte, poporul meu nu înţelege”.

4. Ai da nação pecadora, do povo carregado de crimes, da raça de malfeitores, dos filhos desnaturados! Abandonaram o Senhor, desprezaram o Santo de Israel, e lhe voltaram as costas.

4. Vai, neam păcătos, popor încărcat de nelegiuire, descendenţă de răufăcători, fii corupţi! L-au părăsit pe Domnul, l-au dispreţuit pe Sfântul lui Israél, i-au întors spatele.

5. Onde vos ferir ainda, quando persistis na rebelião? Toda a cabeça está enferma, e todo o coração, abatido.

5. De ce să mai fiţi loviţi, voi care continuaţi să vă revoltaţi? Tot capul este bolnav şi toată inima slăbită.

6. Desde a planta dos pés até o alto da cabeça, não há nele coisa sã. Tudo é uma ferida, uma contusão, uma chaga viva, que não foi nem curada, nem ligada, nem suavizada com óleo.

6. Din tălpile picioarelor până-n creştet, nimic nu-i sănătos în el, ci numai răni, vânătăi şi plăgi deschise, necurăţate, nelegate şi neîngrijite cu untdelemn.

7. Vossa terra está assolada, vossas cidades, incendiadas. Os inimigos, à vossa vista, devastam vosso país. É uma desolação, como a ruína de Sodoma.*

7. Ţara voastră este devastată, cetăţile voastre sunt arse în foc; pământul vostru, străinii îl devorează şi este devastat ca şi cum l-ar răvăşi străinii.

8. Sião está só, como choupana em uma vinha, como choça em pepinal, como cidade sitiada.*

8. Fiica Siónului a rămas ca o colibă în vie, ca un bordei într-un câmp de pepeni, ca o cetate asediată.

9. Se o Senhor dos exércitos não nos tivesse deixado alguns da nossa linhagem, teríamos sido como Sodoma, e teríamos nos tornado como Gomorra.*

9. Dacă Domnul Sabaót nu ar fi lăsat pentru noi un rest mic, am fi fost ca Sodóma, ne-am fi asemănat cu Gomóra. Împotriva ipocriziei

10. Ouvi a palavra do Senhor, príncipes de Sodoma; escuta a lição de nosso Deus, povo de Gomorra:

10. Ascultaţi cuvântul Domnului, căpetenii din Sodóma! Pleacă-ţi urechea la legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!

11. “De que me serve a mim a multidão das vossas vítimas?” – diz o Senhor –. “Já estou farto de holocaustos de cordeiros e da gordura de novilhos cevados. Eu não quero sangue de touros e de bodes.

11. „Ce-mi trebuie mulţimea jertfelor voastre?”, zice Domnul. „M-am săturat de arderile voastre de tot de berbeci şi de grăsimea viţeilor; sângele taurilor, al mieilor şi al ţapilor mă dezgustă!

12. Quando vindes apresentar-vos diante de mim, quem vos reclamou isto: atropelar os meus átrios?

12. Când veniţi să vă prezentaţi în faţa mea, cine cere acestea din mâinile voastre călcând în picioare curţile mele?

13. De nada serve trazer oferendas; tenho horror da fumaça dos sacrifícios. As luas novas, os sábados, as reuniões de culto, não posso suportar a presença do crime na festa religiosa.

13. Nu mai aduceţi ofrande zadarnice! Tămâia este abominábilă pentru mine, luna nouă, sabátul şi chemarea la adunare! Nu suport nedreptatea şi solemnitatea.

14. Eu abomino as vossas luas novas e as vossas festas; elas me são molestas, estou cansado delas.

14. Sufletul meu urăşte lunile voastre noi şi sărbătorile voastre: au devenit o povară pentru mine, am obosit să le suport!

15. Quando estendeis vossas mãos, eu desvio de vós os meus olhos; quando multiplicais vossas preces, não as ouço. Vossas mãos estão cheias de sangue.

15. Când vă întindeţi mâinile, îmi voi întoarce ochii de la voi; chiar dacă veţi înmulţi rugăciunile,nu vă voi asculta: mâinile voastre sunt pline de sânge.

16. Lavai-vos, purificai-vos. Tirai vossas más ações de diante de meus olhos.

16. Spălaţi-vă, purificaţi-vă deci şi curăţaţi-vă! Îndepărtaţi răul faptelor voastre dinaintea ochilor mei! Încetaţi să faceţi răul!

17. Cessai de fazer o mal, aprendei a fazer o bem. Respeitai o direito, protegei o oprimido; fazei justiça ao órfão, defendei a viúva.”

17. Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi judecata, îndreptaţi-l pe opresor, faceţi dreptate orfanului şi apăraţi-o pe văduvă!

18. “Pois bem, justifiquemo-nos” – diz o Senhor –. “Se vossos pecados forem escarlates, se tornarão brancos como a neve! Se forem vermelhos como a púrpura, ficarão brancos como a lã!*

18. Veniţi să discutăm!”, zice Domnul. „Dacă păcatele voastre vor fi [roşii] ca [pânza] stacojie, ca zăpada le voi albi şi, dacă vor fi roşii ca purpura, vor deveni [albe] ca lâna.

19. Se fordes dóceis e obedientes, provareis os melhores frutos da terra;

19. Dacă veţi binevoi şi veţi asculta, veţi mânca bunătăţile pământului.

20. se recusardes e vos revoltardes, provareis a espada.” É a boca do Senhor que o declara.

20. Dar dacă veţi refuza şi vă veți răzvrăti, de sabie veţi fi devoraţi, căci gura Domnului a vorbit”. Lamentaţiuni asupra Ierusalímului

21. Como se prostituiu a cidade fiel, Sião, cheia de retidão? A justiça habitava nela, e agora são os homicidas.

21. Cum a devenit o desfrânată cetatea credincioasă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, iar acum [locuiesc] ucigaşi!

22. Tua prata converteu-se em escória, teu vinho misturou-se com água.

22. Argintul tău a devenit zgură, iar vinul e diluat cu apă.

23. Teus príncipes são rebeldes, cúmplices de ladrões. Todos eles amam as dádivas e andam atrás do proveito próprio; não fazem justiça ao órfão, e a causa da viúva não é evocada diante deles.

23. Conducătorii tăi sunt răzvrătiţi şi tovarăşi ai hoţilor: toţi iubesc mita şi urmăresc răsplata; nu-l judecă [cu dreptate] pe orfan, iar cauza văduvei nu ajunge la ei.

24. Por isso, eis o que diz o Senhor, Deus dos exércitos, o Poderoso de Israel: “Ah! Eu tirarei satisfação de meus adversários, e me vingarei de meus inimigos.

24. De aceea, oracolul Domnului Dumnezeului Sabaót, al Celui Puternic al lui Israél: „Vai, voi cere cont de la adversarii mei şi mă voi răzbuna pe duşmanii mei.

25. Voltarei minha mão contra ti, e te purificarei no crisol, e eliminarei de ti todo o chumbo.

25. Îmi voi întoarce mâna împotriva ta, voi curăţa zgura ta cum [curăţă] leşia, voi îndepărta deşeurile tale.

26. Tornarei teus juízes semelhantes aos de outrora, e teus conselheiros como os de antigamente. Então te chamarão Cidade da Justiça, Cidade fiel”.

26. Îi voi întoarce pe judecătorii tăi să fie ca odinioară şi pe sfetnicii tăi, ca la început. După aceea te vei numi «cetate a dreptăţii», «oraş credincios».

27. Sião será remida pelo direito, e seus convertidos pela justiça.

27. Siónul va fi răscumpărat prin judecată şi cei care se întorc ai săi, prin dreptate.

28. Os rebeldes e os pecadores serão destruídos juntamente, e aqueles que abandonam o Senhor perecerão.

28. Dar răzvrătiţii şi păcătoşii vor fi zdrobiţi împreună, iar cei care-l părăsesc pe Domnul vor pieri. Condamnarea cultelor idolatrice

29. Então, tereis vergonha dos carvalhos verdes que cobiçais, e corareis de pejo dos jardins que ora vos agradam,*

29. Ei se vor ruşina de stejarii care v-au plăcut şi veţi roşi de grădinile pe care le-aţi ales.

30. porque sereis como um carvalho verde com folhagem seca, e como um jardim sem água.

30. Căci veţi fi ca un stejar cu frunze veştejite, ca o grădină care nu are apă.

31. O homem forte será a estopa, e sua obra, a faísca; eles arderão sem que ninguém possa extinguir.

31. Cel puternic va deveni precum câlţii şi lucrarea lui, ca o scânteie; amândoi vor arde împreună şi nimeni nu-i va stinge”.