II Reis, 25

1. No nono ano de seu reinado, no décimo dia do décimo mês, Nabu­codonosor veio com todo o seu exército contra Jerusalém. Levantou seu acampamento diante da cidade e fez aterros ao redor dela.

1. În al nouălea an al domniei lui [Sedecía], în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, Nabucodonosór, regele Babilónului, a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalímului. Şi-a fixat tabăra lângă el şi a construit întărituri împotriva lui de jur împrejur.

2. O cerco da cidade durou até o décimo primeiro ano do reinado de Sedecias.

2. Cetatea a fost asediată până în anul al unsprezecelea al domniei lui Sedecía.

3. No nono dia do (quarto) mês, como a cidade se visse apertada pela fome e a população não tivesse mais o que comer,*

3. În ziua a noua a lunii, foametea în cetate a devenit cumplită şi nu mai era hrană pentru poporul ţării.

4. fizeram uma brecha na muralha da cidade e todos os homens de guerra fugiram de noite pelo caminho da porta que está entre os dois muros, junto do jardim do rei. Entretanto, os caldeus cercavam a cidade. Os fugitivos tomaram o caminho da planície do Jordão,

4. Atunci s-a făcut o spărtură în cetate şi toţi oamenii de război [au fugit] noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui – iar caldeenii erau împrejurul cetăţii –, şi au mers pe drumul către Arabáh.

5. mas o exército dos caldeus perseguiu o rei e alcançou-o nas planícies de Jericó. Então, as tropas de Sedecias o abandonaram e se dispersaram.

5. Însă armata caldeenilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în stepele Ierihónului, iar toată armata lui s-a risipit de lângă el.

6. O rei foi preso e conduzido a Rebla, diante do rei da Babilônia, o qual pronunciou sentença contra ele.

6. L-au prins pe rege şi l-au dus la regele Babilónului, la Ríbla. Şi s-a rostit o sentinţă împotriva lui.

7. Degolou na presença de Sedecias os seus filhos, furou-lhe os olhos e o levou para Babilônia ligado com duas correntes de bronze.

7. Pe fiii lui Sedecía i-a înjunghiat sub ochii lui. Apoi i-au scos ochii lui Sedecía, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus în Babilón.

8. No sétimo dia do quinto mês, no décimo nono ano do reinado de Nabucodo­nosor, rei da Babilônia, Nabuzardã, chefe da guarda e servo do rei da Babilônia, entrou em Jerusalém.

8. În luna a cincea, în [ziua] a şaptea a lunii – în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nabucodonosór, regele Babilónului – a venit la Ierusalím Nebuzaradán, căpetenia gărzilor, slujitorul regelui Babilónului.

9. Incendiou o Templo do Senhor, o palácio real e todas as casas da cidade.

9. A ars templul Domnului, palatul regelui şi toate casele Ierusalímului. A dat foc tuturor caselor mari.

10. E as tropas que acompanhavam o chefe da guarda demoliram o muro que cercava Jerusalém.

10. Toată armata caldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalímului.

11. Nabuzardã, chefe da guarda, deportou para Babilônia o que restava da população da cidade, os que já se tinham rendido ao rei da Babilônia e todo o povo que restava.

11. Nabuzardan, mai-marele peste gărzi, a deportat restul poporului, care a rămas în cetate şi a mers la regele din Babilón, şi restul mulţimii.

12. O chefe da guarda só deixou ali alguns pobres como vinhateiros e agricultores.

12. Dar căpetenia gărzilor a lăsat dintre săracii ţării ca viticultori şi ca agricultori.

13. Os caldeus quebraram as colunas de bronze do Templo do Senhor, os pedestais e o mar de bronze que estavam no templo e levaram o metal para Babilônia.

13. Coloanele din bronz care erau în templul Domnului, postamentele, marea de bronz care era în templul Domnului, caldeenii le-au sfărâmat şi le-au dus bronzul în Babilón.

14. Tomaram também os cinzeiros, as pás, as facas, os vasos e todos os objetos de bronze que se usavam no culto.

14. Au luat tăvile pentru cenuşă, lopeţile, cuţitele, cupele, toate instrumentele de bronz cu care se slujea.

15. O chefe da guarda levou também os turíbulos e os vasos, tudo quanto era de ouro e tudo quanto era de prata.

15. Căpetenia gărzilor a mai luat şi cenuşarele şi ceştile: ce era din aur, la aur şi ce era din argint, la argint.

16. Quanto às duas colunas, ao mar e aos pedestais que Salomão mandara fazer para o Templo do Senhor, não se poderia calcular o peso do bronze de todos esses objetos.

16. Cei doi stâlpi, marea – care era singură – şi postamentele pe care le făcuse Solomón pentru templul Domnului: nu se putea cântări greutatea tuturor acestor obiecte din bronz.

17. Uma das colunas tinha dezoito côvados de altura e sobre ela descansava um capitel de bronze de três côvados; em volta do capitel da coluna havia uma rede e romãs, tudo de bronze. A segunda coluna era semelhante, com sua rede.

17. Înălţimea unui stâlp era de optsprezece cóţi şi deasupra avea un capitel de bronz a cărui înălţime era de trei cóţi; împrejurul capitelului era o reţea şi rodii pe capitel de jur împrejur. Tot aşa pentru al doilea stâlp şi reţeaua lui.

18. O chefe da guarda prendeu também o sumo sacerdote Saraías, Sofonias, segundo sacerdote e os três porteiros.

18. Căpetenia gărzilor i-a luat pe Seráia, preotul de rangul întâi, pe Ţefania, preotul de rangul al doilea, şi pe cei trei păzitori ai pragului.

19. Tomou na cidade um eunuco que era encarregado de comandar os homens de guerra, cinco homens do pessoal do rei que encontrou na cidade e o escriba, chefe do exército, encarregado do recrutamento na terra, assim como sessenta homens da terra, que foram encontrados na cidade.

19. Din cetate a luat un funcţionar care număra oamenii de luptă, cinci oameni dintre cei care stăteau în prezenţa regelui şi se aflau în cetate, şi pe secretar – căpetenie a armatei care recruta poporul ţării şi şaizeci de oameni din poporul ţării – care se aflau în cetate.

20. Nabuzardã, chefe da guarda, prendeu-os e levou-os ao rei da Babilônia em Rebla,

20. Nebuzaradán, căpetenia gărzilor, i-a luat şi i-a dus la regele Babilónului, la Ríbla.

21. e este mandou executá-los em Rebla, na terra de Emat. Assim, foi Judá deportado para longe de sua terra.

21. Regele Babilónului i-a lovit şi i-a ucis la Ríbla, în ţinutul Hamát. Şi Iúda a fost deportat din pământul lui.

22. Quanto ao resto da população que Nabucodonosor tinha deixado na terra de Judá, ele a entregou ao governo de Godolias, filho de Aicam, filho de Safã.

22. Peste poporul care a rămas în ţara lui Iúda şi pe care îl lăsase Nabucodonosór, regele Babilónului, l-a pus guvernator pe Ghedalía, fiul lui Ahicám, fiul lui Şafán.

23. Quando os chefes do exército e seus homens souberam que o rei da Babilônia tinha nomeado Godolias como governador, foram ter com ele em Masfa. Eram os seguintes: Ismael, filho de Natanias, Joanã, filho de Carea, Saraías, filho de Taneumet, de Netofa e Jezonias, filho de Macati, eles e os seus homens.*

23. Când au auzit toate căpeteniile armatelor, ei şi oamenii lor, că regele Babilónului l-a pus guvernator pe Ghedalía, s-au dus la Ghedalía la Míţpa. Ei erau: Ismaél, fiul lui Netánia, Iohanán, fiul lui Caréah, Seráia, fiul lui Tanhumét din Netófa, şi Iaazanía, fiul unui om din Maáca, ei şi oamenii lor.

24. Godolias declarou, sob juramento, a eles e aos seus homens: “Nada tendes a temer dos caldeus. Ficai na terra, submetei-vos ao rei da Babilônia e tudo vos correrá bem”.

24. Ghedalía le-a jurat lor şi oamenilor lor şi le-a zis: „Să nu vă temeţi de slujitorii caldeenilor! Rămâneţi în ţară, slujiţi-i regelui Babilónului şi vă va fi bine!”.

25. Mas no sétimo mês, Ismael, filho de Natanias, filho de Elisama, de linhagem real, veio com dez homens e assassinaram Godolias, matando ao mesmo tempo os judeus e os caldeus que estavam com ele em Masfa.

25. Dar în luna a şaptea, Ismaél, fiul lui Netánia, fiul lui Elişáma, din descendenţa regală, a venit cu zece oameni, l-au lovit pe Ghedalía şi au murit el, iudeii şi caldéii care erau cu el la Míţpa.

26. Então todo o povo, desde o menor até o maior, como também os chefes das tropas, fugiram para o Egito com medo dos caldeus.

26. Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi căpeteniile armatelor s-au ridicat şi au mers în Egipt, pentru că le era frică de caldéi.

27. No trigésimo sétimo ano do cativeiro de Joaquin, rei de Judá, no vigésimo sétimo dia do décimo segundo mês, Evil-Merodac, rei da Babilônia, no primeiro ano de seu reinado, fez graça a Joaquin, rei de Judá e o pôs em liberdade.

27. În anul al treizeci şi şaptelea al deportării lui Ioiachín, regele lui Iúda, în a douăsprezecea lună, în [ziua] a douăzeci şi şaptea a lunii, Evil-Merodác, regele Babilónului, în primul an al domniei sale, l-a scos din închisoare pe Ioiachín, regele lui Iúda.

28. Falou-lhe benignamente e deu-lhe um trono mais elevado que os dos reis que estavam com ele em Babilônia.

28. I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilón.

29. Mudou-lhe as vestes de prisioneiro e, até o fim de sua vida, Joaquin comeu à mesa do rei da Babilônia.

29. I-a schimbat hainele de închisoare şi [Ioiachín] s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieţii lui.

30. E o seu sustento diário foi assegurado pelo rei durante todo o tempo de sua vida.

30. [Regele din Babilón] i-a asigurat cele necesare fiecărei zile în toate zilele [vieţii] sale.