I Reis, 1

1. O rei Davi estava velho e avançado em idade; por mais que o cobrissem de roupas, não se aquecia.

1. Regele Davíd a devenit bătrân. Îl acopereau cu haine, dar nu se încălzea.

2. Seus servos disseram-lhe: “Busquemos para nosso senhor, o rei, uma donzela virgem que sirva o rei, tenha cuidado dele e durma em seu seio para que ele se aqueça”.

2. Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul meu, regele, o tânără fecioară; ea să stea înaintea regelui, să-i fie îngrijitoare, să doarmă la sânul tău şi să se încălzească domnul meu, regele!”.

3. Procuraram, pois, em toda a terra de Israel, uma donzela formosa; encontraram Abisag, a sunamita, e a conduziram à presença do rei.

3. Au căutat o tânără frumoasă în tot teritoriul lui Israél şi au găsit-o pe Abişág din Şúnem, pe care au adus-o la rege.

4. Essa donzela era muito formosa. Ela cuidava do rei e o servia, mas ele não a possuiu.

4. Tânăra era foarte frumoasă. Ea a fost îngrijitoare pentru rege şi i-a slujit; dar regele nu a cunoscut-o.

5. Ora, Adonias, filho de Hagit, encheu-se de orgulho e exclamou: “Sou eu quem reinará”. Preparou para si uma carruagem e cavalos e tomou uma escolta de cinquenta homens.

5. Adonía, fiul lui Haghít, s-a semeţit, zicând: „Eu voi domni!”. Şi-a luat care şi călăreţi şi cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

6. Nunca seu pai o contrariou, dizendo: “Por que fazes isso?”. Além disso, ele era muito belo e (na idade) seguia imediatamente a Absalão.

6. Tatăl său nu-l mustrase [niciodată] în viaţa lui, zicând: „Pentru ce faci aşa?”. Iar Adonía era foarte frumos la chip şi se născuse după Absalóm.

7. Tendo feito reuniões com Joab, filho de Sárvia, e com o sacerdote Abiatar, esses tornaram-se seus adeptos.

7. El a vorbit cu Ióab, fiul Ţerúiei, şi cu Abiatár, preotul. Ei s-au aliat cu Adonía.

8. O sacerdote Sadoc, porém, bem como Banaías, filho de Joiada, o profeta Natã, Semei e Rei, bem como os valentes de Davi, não abraçaram o seu partido.

8. Dar Sadóc, preotul, Benáia, fiul lui Iehoiáda, Natán, profetul, Şiméi, Rei şi vitejii lui Davíd nu erau cu Adonía.

9. Adonias, tendo imolado ovelhas, bois e bezerros cevados junto à pedra de Zoélet, ao lado de En-Roguel, convidou todos os seus irmãos, filhos do rei e todos os de Judá que estavam a serviço do rei.

9. Adonía a înjunghiat oi, boi şi viţei graşi lângă piatra lui Zohelét, care este lângă En-Róghel. I-a chemat pe toţi fraţii lui, fiii regelui, şi pe toţi oamenii lui Iúda, slujitorii regelui.

10. Mas não convidou o profeta Natã, nem Banaías, nem os valentes, nem o seu irmão Salomão.

10. Dar nu i-a chemat pe Natán, profetul, nici pe Benáia, nici pe viteji, nici pe Solomón, fratele său.

11. Disse Natã a Betsabeia, mãe de Salomão: “Não soubeste que Adonias, filho de Hagit, se proclamou rei, sem que o saiba Davi, nosso senhor?

11. Natán i-a zis Batşébei, mama lui Solomón: „N-ai auzit că s-a făcut rege Adonía, fiul lui Haghít, iar stăpânul nostru Davíd nu ştie?

12. Escuta, vou dar-te um conselho para que salves a tua vida e a de teu filho Salomão.

12. Îţi voi da un sfat ca să îţi salvezi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomón.

13. Vai ter com o rei Davi e dize-lhe: ‘Ó rei, meu senhor, não juraste à tua serva que Salomão, meu filho, reinaria depois de ti e se sentaria no teu trono? Por que então Adonias se proclamou rei?’.

13. Mergi, intră la regele Davíd şi spune-i: «Oare nu a jurat stăpânul meu, regele, slujitoarei tale: ‹Fiul tău Solomón va domni după mine şi el va sta pe tronul meu›? Pentru ce domneşte Adonía?».

14. Enquanto estiveres falando assim ao rei, entrarei e confirmarei o que tiveres dito”.

14. În timp ce tu vei vorbi cu regele, voi intra după tine şi-ţi voi întări cuvintele”.

15. Foi Betsabeia ter com o rei no seu quarto. O rei estava já muito velho e Abisag, a sunamita, cuidava dele.

15. Batşéba s-a dus la rege în cameră. Regele era foarte bătrân, iar Abişág din Şúnem îl slujea pe rege.

16. Betsabeia inclinou-se e prostrou-se diante do rei. Este disse-lhe: “Que queres?”.

16. Batşéba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. Regele i-a zis: „Ce vrei?”.

17. Ela respondeu: “Meu senhor, prometeste com juramento à tua serva que meu filho Salomão reinaria depois de ti e se sentaria no teu trono.

17. Ea i-a răspuns: „Stăpâne al meu, rege, tu ai jurat pe Domnul Dumnezeul tău slujitoarei tale, zicând: «Solomón, fiul tău, va domni după mine şi va sta pe tronul meu».

18. Ora, eis que Adonias se proclamou rei, sem que o saiba o rei, meu senhor.

18. Acum, iată că Adonía a devenit rege, iar tu, stăpânul meu, nu ştii!

19. Imolou bois, bezerros cevados e grande quantidade de ovelhas e convidou todos os príncipes, o sacerdote Abiatar e o general Joab, mas não convidou o teu servo Salomão.

19. El a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr. I-a chemat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatár şi pe Ióab, căpetenia armatei, dar pe slujitorul tău Solomón nu l-a chemat.

20. Ó rei, meu senhor, todo o Israel tem os olhos postos em ti, esperando que declares quem há de tomar o teu lugar no trono depois de ti.

20. Acum, stăpâne al meu, rege, ochii întregului Israél [sunt îndreptaţi] spre tine. Spune-le cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după tine!

21. Do contrário, logo que o rei, meu senhor, dormir com os seus pais, eu e meu filho Salomão seremos tratados como criminosos”.

21. Când stăpânul meu, regele, va fi culcat împreună cu părinţii săi, eu şi fiul meu vom fi [consideraţi] păcătoşi”.

22. Falava ela ainda ao rei, quando se apresentou o profeta Natã.

22. Pe când încă vorbea ea cu regele, a intrat Natán, profetul.

23. Disseram ao rei: “Está aí o profeta Natã”. Ele entrou e prostrou-se com o rosto por terra diante do rei.

23. I-au făcut cunoscut regelui: „[A venit] Natán, profetul”. El a intrat înaintea regelui şi s-a prosternat cu faţa la pământ înaintea regelui.

24. Em seguida, disse: “Ó rei, meu senhor, porventura declaraste: Ado­nias reinará depois de mim e se sentará no meu trono?

24. Natán a zis: „Stăpâne al meu, rege, oare tu ai zis: «Adonía va domni după mine şi el va sta pe tronul meu»?

25. Pois ele desceu hoje para imolar bois, bezerros cevados e grande quantidade de ovelhas, tendo convidado todos os príncipes, os generais e o sacerdote Abiatar, os quais estão comendo e bebendo com ele e gritando: ‘Viva o rei Adonias!’.

25. Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr. I-a chemat pe toţi fiii regelui, pe căpeteniile armatei şi pe preotul Abiatár. Mănâncă, beau înaintea lui şi zic: «Trăiască regele Adonía!».

26. Não fomos, porém, convidados nem eu, teu servo, nem o sacerdote Sadoc, nem Banaías, filho de Joiada, nem teu servo Salomão.

26. Dar nu ne-a invitat nici pe mine, slujitorul tău, nici pe preotul Sadóc, nici pe Benáia, fiul lui Iehoiáda, şi nici pe Solomón, slujitorul tău.

27. Será do agrado de meu senhor e rei que assim se faça? Porque não deste a conhecer a teus servos quem deverá sentar-se depois de ti no trono do rei, meu senhor”.

27. De la stăpânul meu, regele, se întâmplă lucrul acesta? Oare nu i-ai făcut cunoscut slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?”.

28. O rei respondeu: “Chamai-me Betsabeia”. Ela entrou e ficou de pé diante dele.

28. Regele Davíd a răspuns: „Chemaţi-o la mine pe Batşéba!”. Ea a intrat şi a stat înaintea regelui.

29. O rei fez-lhe este juramento: “Pela vida de Deus que me livrou de toda angústia,

29. Regele a jurat şi a zis: „Viu este Domnul, care m-a scăpat din toate necazurile,

30. o que te jurei pelo Senhor, Deus de Israel, dizendo: ‘Teu filho Salomão reinará depois de mim e se sentará no meu trono em meu lugar, isso vou cumprir hoje’.”

30. că aşa cum ţi-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israél, zicând: «Solomón, fiul tău, va domni după mine şi va sta pe tronul meu în locul meu!», voi face [lucrul acesta] astăzi”.

31. Betsabeia inclinou-se diante do rei, prostrando-se com a face por terra e disse: “Viva o rei Davi, meu senhor, para sempre!”.

31. Batşéba s-a înclinat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Şi a zis: „Trăiască pe vecie stăpânul meu, regele Davíd!”.

32. O rei Davi disse: “Chamai-me o sacerdote Sadoc, o profeta Natã e Banaías, filho de Joiada”. Tendo-se eles apresentado diante do rei, este disse-lhes:

32. Regele Davíd a zis: „Chemaţi-i la mine pe preotul Sadóc, pe profetul Natán şi pe Benáia, fiul lui Iehoiáda!”. Şi ei au venit înaintea regelui.

33. “Tomai convosco os servos de vosso amo, fazei montar na minha mula o meu filho Salomão e levai-o a Gion.*

33. Regele le-a zis: „Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l călare pe măgăriţa mea pe Solomón, fiul meu, şi duceţi-l la Ghihón!

34. Ali o sacerdote Sadoc e o profeta Natã o ungirão rei de Israel. Tocareis então a trombeta e direis: ‘Viva o rei Salomão!’.

34. Să-l ungă rege peste Israél Sadóc, preotul, şi Natán, profetul. Sunaţi din trâmbiţă şi spuneţi: «Trăiască regele Solomón!».

35. Voltareis depois atrás dele e ele virá sentar-se no meu trono para reinar em meu lugar; pois é a ele que estabeleço chefe de Israel e de Judá”.

35. Urcaţi după el! Să vină şi să stea pe tronul meu! El va domni în locul meu! Poruncesc ca el să fie conducător peste Israél şi peste Iúda!”.

36. Banaías, filho de Joiada, respondeu ao rei: “Assim seja! Assim queira ordenar o Senhor, Deus de meu senhor e rei!

36. Benáia, fiul lui Iehoiáda, i-a răspuns regelui: „Amin! Aşa zice Domnul Dumnezeul stăpânului meu, regele!

37. Esteja ele com Salomão assim como esteve com o rei, meu senhor, e eleve o seu trono ainda acima do trono de meu senhor, o rei Davi!”.

37. Domnul să fie cu Solomón cum a fost cu stăpânul meu, regele, şi să-i facă tronul mai mare decât tronul stăpânului meu, regele Davíd!”.

38. O sacerdote Sadoc desceu com o profeta Natã, Banaías, filho de Joiada, os cereteus e os feleteus. Fizeram montar Salomão na mula de Davi e conduziram-no a Gion.

38. Atunci preotul Sadóc a coborât cu profetul Natán, cu Benáia, fiul lui Iehoiáda, cu chereteii şi peleteii, l-au pus pe Solomón călare pe măgăriţa regelui Davíd şi l-au dus la Ghihón.

39. Tomou o sacerdote Sadoc no tabernáculo o chifre de óleo e ungiu com ele Salomão. A trombeta soou e todo o povo pôs-se a gritar: “Viva o rei Salo­mão!”.

39. Preotul Sadóc a luat cornul cu untdelemn din cort şi l-a uns pe Solomón. Au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a zis: „Trăiască regele Solomón!”.

40. Depois toda a gente acompanhou-o em cortejo, tocando flauta e fazendo grandes festas, de modo que a terra vibrava com suas aclamações.*

40. Tot poporul a urcat după el. Poporul cânta din fluier şi era cuprins de mare bucurie: se cutremura pământul de strigătele lor.

41. Quando Adonias e seus convivas terminavam o seu banquete, ouviram aquele clamor. Joab, ouvindo soar a trombeta, disse: “Por que esse barulho de cidade alvo­roçada?”.

41. Adonía şi cei care erau cu el au auzit când au terminat de mâncat şi de băut. A auzit şi Ióab sunetul de trâmbiţă şi a zis: „Pentru ce este zgomotul [acesta] de care răsună cetatea?”.

42. Falava ainda, quando sobreveio Jônatas, filho do sacerdote Abiatar. Adonias disse-lhe: “Vem, pois tu és um homem valente e trazes certamente boas notícias”.

42. Pe când vorbea el încă, a venit Ionatán, fiul preotului Abiatár. Adonía i-a zis: „Vino, căci eşti un om viteaz şi aduci veşti bune!”.

43. “Sim – respondeu Jônatas –, é verdade que o rei Davi, meu senhor, proclamou rei a Salomão.

43. Ionatán i-a răspuns lui Adonía: „De fapt, stăpânul nostru, regele Davíd, l-a stabilit rege pe Solomón.

44. Enviou com ele o sacerdote Sadoc, o profeta Natã, Banaías, filho de Joiada, juntamente com os cereteus e os feleteus, e estes fizeram-no montar na mula do rei.

44. Regele i-a trimis cu el pe preotul Sadóc, pe profetul Natán, pe Benáia, fiul lui Iehoiáda, pe cheretei şi pe peletei şi l-au pus călare pe măgăriţa regelui.

45. O sacerdote Sadoc e o profeta Natã ungiram-no rei em Gion. Dali voltaram cheios de alegria e a cidade entrou em alvoroço; essa é a algazarra que ouviste.

45. L-au uns rege preotul Sadóc şi profetul Natán la Ghihón. De acolo au urcat veselindu-se, încât răsună cetatea. Acesta este zgomotul pe care-l auziţi.

46. E Salomão até já se assentou no trono do reino.

46. Solomón s-a aşezat deja pe tronul de domnie.

47. Além disso, os servos do rei foram felicitar o rei Davi, meu senhor, dizendo: ‘Que o teu Deus torne o nome de Salomão maior que o teu e eleve o seu trono ainda acima do teu!’. O rei prostrou-se então sobre o seu leito e disse:

47. Chiar şi slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele Davíd, zicând: «Să facă Dumnezeul tău numele lui Solomón mai vestit decât numele tău şi el să facă mai mare tronul său decât tronul tău!». Şi regele s-a închinat pe patul său.

48. ‘Bendito seja o Senhor, Deus de Israel, que hoje pôs sobre o meu trono um sucessor, vendo-o eu com os meus próprios olhos!’.”

48. Regele a mai spus aşa: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, care a dat astăzi pe cineva care să stea pe tronul meu şi ochii mei l-au văzut!»”.

49. Os convidados de Adonias, aterrorizados, levantaram-se e foram cada um para o seu lado.

49. Toţi cei chemaţi de Adonía s-au umplut de spaimă; s-au ridicat şi au plecat fiecare pe drumul lui.

50. Adonias, temendo Salomão, levantou-se também e foi abraçar-se com os chifres do altar.*

50. Adonía s-a temut de Solomón; s-a sculat, a mers şi s-a prins de coarnele altarului.

51. Disseram-no a Salomão, nestes termos: “Eis que Adonias, temendo o rei Salomão, foi abraçar-se com os chifres do altar, dizendo: ‘Jure-me hoje o rei Salomão que ele não fará morrer o seu servo à espada!’.”

51. I-au făcut cunoscut lui Solomón, zicând: „Iată că Adonía se teme de regele Solomón şi s-a prins de coarnele altarului, zicând: «Să-mi jure azi regele Solomón că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!»”.

52. “Se ele se mostrar um homem valente – respondeu Salomão –, não lhe cairá por terra um só de seus cabelos; mas se nele se encontrar maldade, morrerá”.

52. Solomón a zis: „Dacă va fi om cinstit, un fir de păr nu-i va cădea la pământ; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri”.

53. O rei Salomão mandou mensageiros e o fizeram descer do altar. Ele veio e prostrou-se diante do rei, que lhe disse: “Volta para a tua casa”.

53. Regele Solomón a trimis [slujitori] care l-au dat jos de pe altar. El a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomón. Iar Solomón i-a zis: „Mergi acasă!”.