II Reis, 4

1. A mulher de um dos filhos dos profetas clamou a Eliseu, dizendo: “Meu marido, teu servo, morreu e sabes que ele temia o Senhor. Ora, eis que veio o credor tomar os meus dois filhos para fazê-los seus escravos”.

1. O femeie dintre soţiile fiilor profeţilor a strigat către Elizéu: „Slujitorul tău, soţul meu, a murit şi tu ştii că slujitorul tău era temător de Dumnezeu. Cel care l-a împrumutat a venit să-mi ia amândoi copiii ca să-i facă sclavii lui”.

2. Eliseu disse-lhe: “Que posso eu fazer por ti? Dize-me: ‘O que tens em tua casa?’.” Ela respondeu: “Tua serva só tem em sua casa uma garrafa de óleo”.

2. Elizéu i-a zis: „Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai în casă!”. Ea i-a răspuns: „Slujitoarea ta nu are nimic în casă în afară de un urcior cu untdelemn”.

3. “Vai – replicou Eliseu –, pede emprestadas às tuas vizinhas ânforas vazias em grande quantidade.

3. El i-a zis: „Du-te şi cere pentru tine vase din afară, de la vecinii tăi: vase goale, dar nu puţine!

4. Depois entra, fecha a porta atrás de ti e de teus filhos e enche com o óleo estas ânforas, pondo-as de lado à medida que estiverem cheias!”

4. Mergi, închide uşa după tine şi după fiii tăi! Varsă din untdelemn în toate aceste vase, iar pe cele pline pune-le deoparte!”.

5. Partiu a mulher e fechou a porta atrás de si e de seus filhos. Estes traziam-lhe as ânforas e ela as enchia.

5. Ea a plecat de la el. A închis uşa după ea şi după fiii ei. Ei îi apropiau vasele, iar ea vărsa din untdelemn în ele.

6. Tendo enchido as ânforas, disse ela ao seu filho: “Dá-me mais uma ânfora”. “Não há mais” – respondeu ele. E o óleo cessou de correr.

6. Când s-au umplut vasele, ea a zis fiului său: „Mai dă-mi un vas!”. Dar el i-a răspuns: „Nu mai sunt vase”. Şi untdelemnul a încetat să mai curgă.

7. A mulher foi e contou tudo ao homem de Deus. Este disse-lhe: “Vai e vende esse óleo para pagar a tua dívida. Depois disso, tu e teus filhos vivereis do resto”.

7. Ea a mers şi i-a spus omului lui Dumnezeu. Iar el i-a zis: „Mergi, vinde din untdelemn şi plăteşte datoria ta şi a fiilor tăi! Iar din ce rămâne, veţi trăi”.

8. Certo dia em que Eliseu atravessava Sunão, veio uma mulher rica do lugar e insistiu com ele para comer em sua casa. Depois disso, cada vez que ele passava por aquele lugar, dirigia-se à casa daquela mulher para tomar ali a sua refeição.

8. Într-o zi, Elizéu trecea prin Şúnem. Acolo era o femeie de vază. Ea a insistat ca el să mănânce. Ori de câte ori trecea, se ducea să mănânce la ea.

9. Ela disse ao seu marido: “Escuta, eu sei que esse homem que passa sempre por nossa casa é um santo homem de Deus.

9. Ea i-a zis soţului ei: „Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu!

10. Preparemos-lhe em cima um quarto, obra de pedreiro, onde poremos uma cama, uma mesa, uma cadeira e uma lâmpada; assim poderá acomodar-se ali quando vier à nossa casa”.

10. Să facem o cameră mică sus, pe terasă, şi să punem acolo pentru el un pat, o masă, un scaun şi un sfeşnic ca să stea acolo când va veni la noi!

11. Ora, aconteceu que um dia, passando Eliseu por Sunão, retirou-se ao quarto de cima para dormir.

11. Într-o zi [Elizéu] a venit [la ei], s-a dus în camera de sus şi s-a culcat acolo.

12. E disse a Giezi, seu servo: “Chama essa sunamita”. Giezi chamou-a e ela apresentou-se diante dele.

12. I-a zis lui Gheházi, slujitorul său: „Cheam-o pe această [femeie] din Şúnem!”. El a chemat-o şi ea a venit înaintea lui.

13. “Pergunta-lhe – disse Eliseu – o que posso fazer por ela em reconhecimento do desvelo com que nos tem tratado. Talvez ela queira que se fale ao rei ou ao general do exército sobre algum negócio seu.” “Eu habito no meio de meu povo” – respondeu ela.

13. [Elizéu] i-a zis lui [Gheházi]: „Spune-i: «Iată, pentru noi tu ai arătat toată această grijă! Ce putem face pentru tine? Ai vreun lucru [pe care să-l prezentăm] regelui sau comandantului armatei?»”. Ea a răspuns: „Eu locuiesc în mijlocul poporului meu”.

14. Eliseu então disse: “Que se pode fazer por ela?”. “Ela não tem filhos – respondeu Giezi – e seu marido é idoso.”

14. El i-a zis: „Ce să fac pentru ea?”. Gheházi a răspuns: „Ea n-are niciun fiu, iar soţul ei este bătrân!”.

15. “Chama-a’’ – disse Eliseu. Giezi chamou-a e ela apareceu à porta.

15. El a zis: „Cheam-o!”. Gheházi a chemat-o şi ea a stat la uşă.

16. Eliseu disse-lhe: “Por esse tempo, daqui a um ano, acariciarás um filho”. “Não, meu senhor – respondeu ela –, não zombes de tua escrava, ó homem de Deus!”

16. [Elizéu] i-a zis: „La anul, pe vremea aceasta, vei ţine în braţe un fiu”. Dar ea a zis: „Nu, domnul meu, om al lui Dumnezeu, nu o amăgi pe slujitoarea ta!”.

17. E a mulher, no ano seguinte, à mesma época, como tinha predito Eliseu, deu à luz um filho.

17. Femeia a zămislit şi a născut un fiu anul următor, chiar pe vremea aceea, după cum îi spusese Elizéu.

18. O menino cresceu. Um dia em que ele fora ter com seu pai junto dos ceifadores,

18. Copilul a crescut. Într-o zi s-a dus la tatăl său [care era] cu secerătorii.

19. disse-lhe: “Ai, minha cabeça, minha cabeça!”. “Leva-o à sua mãe” – disse o pai a um escravo.

19. I-a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!”. Tatăl i-a zis slujitorului său: „Du-l la mama lui!”.

20. Este levou-o e entregou-o à sua mãe. O menino ficou nos joelhos da mãe até meio-dia e morreu.

20. [Slujitorul] l-a luat şi l-a dus la mama lui. Copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază, apoi a murit.

21. Ela subiu, colocou o menino na cama do homem de Deus, fechou a porta e saiu.

21. Ea a urcat şi l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după el şi a ieşit.

22. Chamou o marido e disse-lhe: “Manda comigo um escravo e uma jumenta para que eu vá à casa do homem de Deus e volte”.

22. L-a chemat pe soţul ei şi i-a zis: „Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă! Vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu. Apoi mă voi întoarce”.

23. Ele disse-lhe: “Por que vais ter com ele hoje? Não é lua nova nem sábado”. “Fica tranquilo” – respondeu ela.

23. El i-a zis: „Pentru ce vrei să mergi astăzi la el? Nu este nici lună nouă, nici sabát!”. Ea i-a răspuns: „Fii pe pace!”.

24. Mandou selar a jumenta e disse ao escravo: “Conduze-me, apressa-te, não me detenhas em caminho sem que eu te diga”.

24. A pus şaua pe măgăriţă şi i-a zis slujitorului ei: „Mână şi mergi! Nu te opri din călărit până când îţi voi spune!”.

25. Ela partiu e chegou aonde estava o homem de Deus, no monte Carmelo. O homem de Deus, vendo-a de longe, disse ao seu servo Giezi: “Aí vem a suna­mita;

25. Ea a plecat şi a mers la omul lui Dumnezeu, la muntele Carmél. Când omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe, i-a zis lui Gheházi, slujitorul său: „Iată-o pe femeia aceea din Şúnem!

26. corre-lhe ao encontro e pergunta-lhe se ela vai bem, como vai o seu marido e o seu filho”. Ela respondeu: “Tudo vai bem”.

26. Acum, aleargă în faţa ei şi spune-i: «Eşti bine? Soţul tău este bine? Copilul este bine?»”. Ea a răspuns: „Bine”.

27. Mas chegando junto do homem de Deus na montanha, pegou-lhe os pés. Giezi aproximou-se para afastá-la, mas o homem de Deus disse-lhe: “Deixa-a; sua alma está cheia de amargura e o Senhor me oculta o motivo, nada me revelou”.*

27. A ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte şi i-a cuprins picioarele. Gheházi s-a apropiat ca s-o îndepărteze, dar omul lui Dumnezeu i-a zis: „Las-o, căci sufletul ei este amărât, iar Domnul mi-a ascuns şi nu mi-a făcut cunoscut”.

28. A mulher disse: “Pedi eu, porventura, um filho ao meu senhor? Não te disse que não zombasses de mim?”.

28. Atunci ea a zis: „Am cerut eu oare un fiu de la domnul meu? N-am zis eu: «Nu mă amăgi!»?”.

29. Eliseu disse a Giezi: “Põe o teu cinto, toma na mão o meu bastão e parte. Se encontrares alguém, não o saúdes; e se alguém te saudar, não lhe respondas. Porás o meu bastão no rosto do menino”.*

29. [Elizéu] i-a zis lui Gheházi: „Încinge-ţi coapsele, ia toiagul meu în mâna ta şi pleacă! Dacă vei întâlni pe cineva, nu-l saluta şi, dacă te salută cineva, nu-i răspunde! Să pui toiagul meu pe faţa copilului!”.

30. A mãe do menino exclamou: “Por Deus e pela tua vida, não te deixarei!”. Então, Eliseu seguiu-a.

30. Mama copilului i-a zis [lui Elizéu]: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău: nu te voi lăsa!”. El s-a ridicat şi a mers după ea.

31. Entretanto, Giezi, que os tinha precedido, pôs o bastão no rosto do menino; mas não houve voz, nem sinal de vida. Ele voltou a Eliseu e disse-lhe: “O menino não despertou”.

31. Gheházi a mers înaintea lor, a pus toiagul pe faţa copilului, dar n-a fost nici glas, nici semn de simţire. Apoi s-a întors în faţa lui Elizéu, i-a povestit şi i-a zis: „Copilul nu s-a trezit”.

32. Eliseu entrou na casa, onde estava o menino morto em cima da cama.

32. Elizéu a intrat în casă şi, iată, copilul era mort, culcat pe patul său.

33. Entrou, fechou a porta atrás de si e do morto e orou ao Senhor.

33. A intrat, a închis uşa după ei amândoi şi s-a rugat Domnului.

34. Depois, subiu à cama, deitou-se em cima do menino, colocou seus olhos sobre os olhos dele, suas mãos sobre as mãos dele e enquanto estava assim estendido, o corpo do menino aqueceu-se.

34. A urcat şi s-a întins peste copil; şi-a pus gura pe gura lui, ochii pe ochii lui, mâinile pe mâinile lui şi s-a plecat peste el, iar trupul copilului s-a încălzit.

35. Eliseu levantou-se, deu algumas voltas pelo quarto, tornou a subir e estendeu-se sobre o menino. Este espirrou sete vezes e abriu os olhos.

35. Apoi s-a întors, a mers în casă încoace şi încolo. A urcat şi s-a întins peste copil, iar acesta a strănutat de şapte ori. Apoi copilul şi-a deschis ochii.

36. Eliseu chamou Giezi e disse-lhe: “Chama a sunamita”. Ele a chamou. Ela entrou e Eliseu disse-lhe: “Toma o teu filho”.

36. L-a chemat pe Gheházi şi i-a zis: „Cheam-o pe acea femeie din Şúnem!”. El a a chemat-o, iar ea a venit la el. [Elizéu] i-a zis: „Ia-ţi fiul!”.

37. Então, ela veio e lançou-se aos pés de Eliseu, prostrando-se por terra. Em seguida, tomou o filho e saiu.

37. Atunci, ea a venit, a căzut la picioarele lui şi s-a prosternat până la pământ înaintea lui. Apoi şi-a luat fiul şi a ieşit.

38. Quando Eliseu voltou a Gálgala, a fome devastava a terra. Estando os filhos dos profetas sentados diante dele, disse ao seu servo: “Toma uma panela grande e prepara uma sopa para os filhos dos profetas”.

38. Elizéu s-a întors la Ghilgál. În ţară era foamete, iar fiii profeţilor stăteau înaintea lui. Atunci i-a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare şi fierbe mâncare pentru fiii profeţilor!”.

39. Foi um deles ao campo para colher legumes e encontrou uma planta silvestre. Colheu dela coloquíntidas selvagens, encheu o manto, voltou para casa e cortou-as em pedaços dentro da panela da sopa, sem saber o que era.

39. Unul [dintre ei] a ieşit pe câmp să culeagă verdeţuri; a găsit o viţă sălbatică şi a cules din ea tărtăcuţe sălbatice până şi-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.

40. Serviu-se a refeição aos homens. Logo, porém, que provaram da sopa, puseram-se a gritar: “Homem de Deus, a morte está na panela!”. E não puderam comer.

40. Apoi le-au dat oamenilor să mănânce. Când ei mâncau din mâncare, au început să strige, zicând: „Moartea este în oală, om al lui Dumenzeu!”. Şi nu au mai putut să mănânce.

41. Eliseu disse-lhes: “Trazei-me farinha”. Jogou farinha na panela e disse: “Serve agora, para que todos comam”. E não havia mais nada ruim na panela.

41. [Elizéu] a zis: „Luaţi făină şi puneţi în oală!”. Apoi a zis: „Dă oamenilor să mănânce!”. Şi nu mai era nimic rău în oală.

42. Veio um homem de Baal-Salisa, que trazia ao homem de Deus, à guisa de primícias, vinte pães de cevada e trigo novo no seu saco. “Dá-os a esses homens – disse Eliseu –, para que comam.”

42. A venit un om din Báal-Şalişá. A adus pâine la omul lui Dumnezeu, pâine din primele roade [ale pământului], douăzeci de pâini de orz şi spice în sacul său. [Elizéu] a zis: „Dă oamenilor să mănânce!”.

43. Seu servo respondeu: “Como poderei servir com isso a cem pessoas?”. “Dá-os a esses homens – repetiu Eliseu –, para que comam. Eis o que diz o Senhor: ‘Comerão e ainda sobrará’.”

43. Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau aceasta la o sută de oameni?”. Dar [Elizéu] a zis: „Dă oamenilor să mănânce! Căci aşa spune Domnul: «Vor mânca şi va mai rămâne»”.

44. E deu-os ao povo. Comeram e ainda sobrou, como o Senhor tinha dito.*

44. Atunci le-a pus în faţa lor; ei au mâncat şi a mai rămas, după cuvântul Domnului.