Gênesis, 45

1. Então José, já não se podendo conter diante de todos os assistentes, exclamou: “Fazei sair todo o mundo”. Desse modo, ninguém ficou com ele, quando se deu a conhecer aos seus irmãos.

1. Iosíf nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor de faţă şi a strigat: „Scoateţi-i pe toţi afară dinaintea mea!”. Şi nu a mai rămas nimeni cu el; Iosíf s-a făcut cunoscut fraţilor săi.

2. Pôs-se a chorar tão alto que os egípcios da casa do faraó o ouviram.

2. Şi-a ridicat glasul şi a plâns. L-au auzit egipténii şi l-a auzit şi casa lui Faraón.

3. E disse aos seus irmãos: “Eu sou José! Meu pai vive ainda?” Mas não lhe puderam res­ponder, porque estavam pasmados de se encontrarem diante dele.

3. Iosíf le-a spus fraţilor săi: „Eu sunt Iosíf. Mai trăieşte tatăl meu?”. Dar fraţii lui nu au fost în stare să-i răspundă, aşa erau de înspăimântaţi de fața lui.

4. “Aproximai-vos” – disse-lhes ele –; e eles aproximaram-se. E ele disse-lhes: “Eu sou José, vosso irmão, que vendestes para o Egito.

4. Iosíf le-a zis fraţilor săi: „Apropiaţi-vă de mine!”. Şi ei s-au apropiat. El le-a zis: „Eu sunt Iosíf, fratele vostru, pe care l-aţi vândut în Egipt.

5. Mas agora não vos entristeçais, nem tenhais remorsos de me terdes vendido para ser conduzido aqui. É para vos conservar a vida que Deus me enviou adiante de vós.

5. Dar acum nu vă tulburați şi nu mai fiţi cu ochii supărați pentru că m-aţi vândut aici, căci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra în viaţă!”.

6. Porque eis já dois anos que a fome assola a terra, e haverá ainda cinco anos sem semeadura nem colheita.

6. Iată, sunt doi ani de când este foamete în ţară şi mai sunt încă cinci ani în care nu va fi nici arat, nici secerat.

7. Deus enviou-me adiante de vós para que subsista um resto de vossa raça na terra, e para vos conservar a vida por uma grande libertação.

7. Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să pună un rest din voi în ţară şi ca să rămâneţi în viaţă printr-o mare eliberare.

8. Não sois vós, pois, que me haveis mandado para aqui, mas Deus mesmo. Ele tornou-me como o pai do faraó, chefe de toda a sua casa e governador de todo o Egito.

8. Aşadar, nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu. El m-a pus ca pe un tată pentru Faraón, domn peste toată casa lui şi stăpânitor peste toată ţara Egiptului.

9. Apressai-vos em voltar para junto de meu pai e dizei-lhe: ‘Eis o que diz o teu filho José: Deus elevou-me ao cargo de chefe de todo o Egito. Vem para junto de mim sem demora.

9. Grăbiţi-vă, urcați la tatăl meu şi spuneţi-i: «Aşa zice fiul tău Iosíf: ‹Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul; coboară la mine şi nu sta!

10. Habitarás na terra de Gessen, bem perto de mim, com teus filhos, teus netos, tuas ovelhas, teus bois e tudo o que te pertence.

10. Vei locui în ţinutul Goşén şi veţi fi aproape de mine tu, fiii tăi şi fiii fiilor tăi, turmele tale, vitele tale şi tot ce ai.

11. Eu te sustentarei, pois haverá ainda cinco anos de fome; e assim não cairás na miséria, nem tu, nem tua casa, nem nada do que te pertence’.

11. Acolo mă voi îngriji de tine, căci vor mai fi încă cinci ani de foamete; astfel, nu vei sărăci nici tu, nici casa ta şi nimic din ce ai› ».

12. Vereis com vossos olhos, e meu irmão Benjamim também, que sou bem eu quem vos fala.

12. Iată, ochii voştri şi ochii fratelui meu Beniamín văd că însăşi gura mea vă vorbeşte.

13. Contai ao meu pai as honras que recebo no Egito, e tudo o que vistes, e depois apressai-o para que venha para cá”.

13. Faceți-i cunoscut tatălui meu gloria mea din Egipt şi tot ce aţi văzut; grăbiţi-vă să-l faceți-l pe tatăl meu să coboare aici!”.

14. Então ele jogou-se ao pescoço de seu irmão Benjamim e pôs-se a chorar; Benjamim também chorou sobre os seus ombros.

14. El a căzut pe grumazul fratelui său Beniamín şi a plâns; şi Beniamín a plâns [și el] pe grumazul lui.

15. Beijou em seguida todos os seus irmãos, enquanto os abraçava. Depois os irmãos conversaram com ele.

15. I-a sărutat pe toţi fraţii lui şi a plâns cu ei. După aceea, fraţii lui au stat de vorbă cu el.

16. A notícia da chegada dos irmãos de José espalhou-se logo na casa do faraó, e foi bem acolhida pelo faraó e por todo o seu pessoal.

16. Vestea s-a auzit în casa lui Faraón: „au venit fraţii lui Iosíf”. Lucrul acesta a fost bun în ochii lui Faraón şi în ochii slujitorilor lui.

17. Ele disse a José: “Dize a teus irmãos: ‘Eis o que ides fazer: carregai vossos animais e voltai à terra de Canaã.

17. Faraón i-a zis lui Iosíf: „Spune fraţilor tăi: «Aşa să faceţi: încărcaţi-vă animalele de povară, plecaţi şi mergeţi în ţara Canaán;

18. Tomai vosso pai e vossas famílias e vinde para junto de mim. Daremos a vós o que há de melhor no Egito e vos alimentarei com a gordura da terra’.

18. luaţi-l pe tatăl vostru şi casele voastre şi veniţi la mine! Eu vă voi da ce-i mai bun în ţara Egiptului şi veţi mânca grăsimea pământului».

19. Encarrego-te de dizer-lhes: Eis o que ides fazer: Tomai carros no Egito para vossos filhos e vossas mulheres, trazei vosso pai e vinde!

19. Iar tu dă-le această poruncă: «Aşa să faceţi! Luaţi-vă din ţara Egiptului care pentru copiii voştri şi pentru soţiile voastre; luaţi-l şi pe tatăl vostru şi veniţi înapoi!

20. Não façais caso do que tereis de deixar, porque o que há de melhor em todo o Egito é vosso”.

20. Ochii voștri să nu fie [cuprinși] de milă pentru lucrurile voastre, căci tot ce este mai bun în toată ţara Egiptului va fi al vostru»”.

21. Assim fizeram os filhos de Israel. Seguindo a ordem do faraó, José deu-lhes carros e provisões para o caminho.

21. Fiii lui Israél au făcut aşa. Iosíf le-a dat care, după cuvântul lui Faraón; le-a dat şi provizii pentru drum.

22. Deu-lhes também a todos mudas de roupas; a Benjamim, porém, deu trezentas moedas de prata e cinco mudas de roupas.

22. Le-a dat tuturor haine de schimb, iar lui Beniamín i-a dat trei sute de arginţi şi cinci schimburi de haine.

23. Mandou, igualmente, ao seu pai dez jumentos carregados dos me­lhores produtos do Egito e dez jumentas carregadas de trigo, pão e provisões para sua viagem.

23. Tatălui său i-a trimis astfel: zece măgari încărcaţi cu tot ce era mai bun în Egipt şi zece măgăriţe încărcate cu grâu, pâine şi hrană pentru tatăl său [ca să aibă] pe drum.

24. E, despedindo seus irmãos que partiam, disse-lhes: “Não vos dei­xeis abalar pelo caminho”.*

24. Apoi le-a dat drumul fraţilor săi şi ei au plecat. Şi le-a zis: „Să nu vă certaţi pe drum!”.

25. Partiram do Egito e chegaram junto de Jacó, seu pai, na terra de Canaã.

25. Ei au urcat din Egipt şi au ajuns în ţara Canaán la tatăl lor, Iacób.

26. E anunciaram-lhe a boa-nova: “José vive ainda – disseram-lhe eles –; e é mesmo ele quem governa todo o Egito”. Mas o coração de Jacó permaneceu frio, porque não acreditava no que ouvia.

26. I-au făcut cunoscut, zicând: „Iosíf este încă în viaţă şi domneşte peste toată ţara Egiptului”. Dar inima lui Iacób nu a tresărit, pentru că nu-i credea.

27. Entretanto, quando lhe disseram todas as palavras que José lhes havia dito, e viu os carros que José tinha enviado para o transportar, seu espírito se reanimou.

27. Când i-au spus ei toate cuvintele lui Iosíf pe care acesta le zisese lor şi când a văzut carele pe care le trimisese Iosíf ca să-l ia, atunci duhul lui Iacób, tatăl lor, s-a reînsufleţit.

28. “Basta! – disse ele –; José, meu filho, vive ainda. Irei e o verei antes de morrer.”

28. Israél a zis: „Îmi este de-ajuns că fiul meu Iosíf este încă în viaţă. Mă duc să-l văd înainte de a muri”.