Gênesis, 22

1. Depois disso, Deus provou Abraão, e disse-lhe: “Abraão!”. “Eis-me aqui” – respondeu ele.

1. După aceste lucruri, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abrahám şi i-a zis: „Abrahám!”. El a răspuns: „Iată-mă!”.

2. Deus disse: “Toma teu filho, teu único filho a quem tanto amas, Isaac; e vai à terra de Moriá, onde tu o oferecerás em holocausto sobre um dos montes que eu te indicar”.

2. I-a zis: „Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău [fiu] pe care îl iubeşti, pe Isáac, şi du-te în ţinutul Moría şi adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi spune eu!”.

3. No dia seguinte, pela manhã, Abraão selou o seu jumento. Tomou dois servos e Isaac, seu filho, e, tendo cortado a lenha para o holocausto, partiu para o lugar que Deus lhe tinha indicado.

3. Abrahám s-a sculat dis-de-dimineaţă, și-a legat măgarul şi a luat cu el doi slujitori şi pe Isáac, fiul său. A tăiat lemnele pentru arderea de tot, s-a ridicat şi a plecat spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.

4. Ao terceiro dia, levantando os olhos,­ viu o lugar de longe.

4. A treia zi, Abrahám şi-a ridicat ochii şi a văzut locul de departe.

5. “Ficai aqui com o jumento – disse ele aos seus servos –. Eu e o menino vamos até lá mais adiante para adorar, e depois voltaremos a vós.”

5. Le-a zis Abrahám slujitorilor săi: „Rămâneţi aici cu măgarul, iar eu şi tânărul ne ducem până acolo; ne vom prosterna şi după aceea ne vom întoarce la voi!”.

6. Abraão tomou a lenha do holocausto e a pôs aos ombros de seu filho Isaac, levando ele mesmo nas mãos o fogo e a faca. E, enquanto os dois iam cami­nhando juntos,

6. Abrahám a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus pe [umerii] lui Isáac, fiul său; a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au plecat amândoi împreună.

7. Isaac disse ao seu pai: “Meu pai!”. “Que há, meu filho?” Isaac continuou: “Temos aqui o fogo e a lenha, mas onde está a ovelha para o holocausto?”.

7. Isáac i-a spus lui Abrahám, tatăl său: „Tată!”, iar el a răspuns: „Iată-mă, fiul meu!”. Şi a spus: „Iată focul şi lemnele! Dar unde este animalul pentru jertfă?”.

8. “Deus, respondeu-lhe Abraão, providenciará ele mesmo uma ovelha para o holocausto, meu filho.” E ambos, juntos, continua­ram o seu caminho.

8. Abrahám a zis: „Dumnezeu va avea grijă el de mielul pentru arderea de tot, fiul meu!”. Au mers amândoi, împreună,

9. Quando chegaram ao lugar indicado por Deus, Abraão edificou um altar; colocou nele a lenha, e amarrou Isaac, seu fi­lho, e o pôs sobre o altar em cima da lenha.

9. şi au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu. Abrahám a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele; l-a legat pe Isáac, fiul său, şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.

10. Depois, estendendo a mão, tomou a faca para imolar o seu filho.

10. Abrahám şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său.

11. O anjo do Senhor, porém, gritou-lhe do céu: “Abraão! Abraão!”. “Eis-me aqui!”

11. Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: „Abrahám, Abrahám!”. El a spus: „Iată-mă!”.

12. “Não estendas a tua mão contra o menino, e não lhe faças nada. Agora sei que temes a Deus, pois não me recusaste teu próprio filho, teu filho único.”

12. Şi i-a zis: „Să nu-ţi ridici mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!”.

13. Abraão, levantando os olhos, viu atrás dele um cordeiro preso pelos chifres entre os espinhos; e, tomando-o, ofereceu-o em holocausto em lugar de seu filho.

13. Abrahám și-a ridicat ochii, a privit şi, iată, un berbec era în spatele lui prins cu coarnele într-un tufiş! Abrahám s-a dus, a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.

14. Abraão chamou a este lugar “O Senhor provará”, de onde se diz até o dia de hoje: “Sobre o monte de “O Senhor provará”.*

14. Abrahám a numit locul acela: „Domnul va vedea”; de aceea se zice şi astăzi: „pe munte Domnul se arată”.

15. Pela segunda vez chamou o anjo do Senhor a Abraão, do céu,

15. Îngerul Domnului l-a chemat din cer a doua oară pe Abrahám

16. e disse-lhe: “Juro por mim mesmo, diz o Senhor: pois que fizeste isto, e não me recusaste teu filho, teu filho único, eu te abençoarei.*

16. şi a zis: „Mă jur pe mine însumi – oracolul Domnului – pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu,

17. Multiplicarei a tua posteridade como as estrelas do céu, e como a areia na praia do mar. Ela possuirá a porta dos teus inimigos,

17. te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi descendența ca stelele cerului şi ca nisipul care este pe ţărmul mării şi descendenţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor săi.

18. e todas as nações da terra desejarão ser bendita como ela, porque obedeceste à minha voz”.

18. Prin descendența ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”.

19. Abraão voltou então para os seus servos, e foram juntos para Bersabeia, onde fixou sua residência.

19. Abrahám s-a întors la servitorii săi, s-au ridicat şi au plecat împreună la Béer-Şéba. Şi a locuit Abrahám la Béer-Şéba.

20. Depois desses acontecimentos, vieram dizer a Abraão: “Melca deu também filhos a Nacor, teu irmão:

20. După aceste lucruri, i s-a făcut cunoscut lui Abrahám: „Iată, Mílca a născut şi ea fii fratelui tău Nahór:

21. Hus, o primogênito, Buz, seu irmão, Camuel, pai de Aram,

21. pe Uţ, întâiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuél, tatăl lui Arám,

22. Cased, Azau, Feldas, Jedlaf e Batuel”.

22. pe Chésed, pe Hazó, pe Pildáş, pe Idláf şi pe Betuél.

23. (Batuel foi o pai de Rebeca.) Estes são os oito filhos que Melca deu a Nacor, irmão de Abraão.

23. Betuél i-a dat naştere Rebécăi. Pe aceştia opt i-a născut Mílca lui Nahór, fratele lui Abrahám.

24. Sua concubina, chamada Reuma, teve também filhos: Tabé, Gaam, Taás e Maaca.

24. Şi concubina lui, numită Reumá, a născut şi ea pe Tébah, pe Gáham, pe Táhaş şi Maáca.