Fundar 8528 Resultados para: zi

  • Şi omul a zis: „Aceasta, în sfârşit, este os din oasele mele şi carne din carnea mea. Aceasta se va numi femeie, pentru că din bărbat a fost luată”. (Cartea Genezei 2, 23)

  • Şarpele era cel mai viclean dintre toate animalele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis către femeie: „A spus cu adevărat Dumnezeu să nu mâncaţi din niciun pom al grădinii?”. (Cartea Genezei 3, 1)

  • numai din rodul pomului din mijlocul grădinii a zis Dumnezeu: «Să nu mâncaţi din el, nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!»”. (Cartea Genezei 3, 3)

  • Şi şarpele a zis către femeie: „Nicidecum nu veţi muri! (Cartea Genezei 3, 4)

  • Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. (Cartea Genezei 3, 5)

  • Şi au auzit glasul Domnului Dumnezeu care se plimba prin grădină în [adierea] vântului zilei şi s-au ascuns bărbatul şi femeia lui din faţa Domnului Dumnezeu printre pomii grădinii. (Cartea Genezei 3, 8)

  • Domnul Dumnezeu l-a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?”. (Cartea Genezei 3, 9)

  • El a răspuns: „Am auzit glasul tău în grădină şi mi-a fost frică, pentru că sunt gol, şi m-am ascuns”. (Cartea Genezei 3, 10)

  • Şi el a zis: „Cine ţi-a făcut cunoscut că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?”. (Cartea Genezei 3, 11)

  • Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: „De ce ai făcut aceasta?” Femeia i-a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat”. (Cartea Genezei 3, 13)

  • Domnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Fiindcă ai făcut aceasta, blestemat să fii mai mult decât toate animalele şi decât toate ființele câmpului; pe pântece să umbli şi ţărână să mănânci în toate zilele vieţii tale! (Cartea Genezei 3, 14)

  • Şi i-a spus lui Adám: „Pentru că ai ascultat de femeia ta şi ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci, blestemat să fie pământul din cauza ta! Cu trudă te vei hrăni din el în toate zilele vieţii tale! (Cartea Genezei 3, 17)


“O mais belo Credo é o que se pronuncia no escuro, no sacrifício, com esforço”. São Padre Pio de Pietrelcina