Isaías, 17

1. Oráculo contra Damasco. Damasco vai ser suprimida do número das cidades, e será reduzida a ruínas abandonadas para sempre.

1. Profeţie despre Damásc. Iată, Damásc va înceta să mai fie o cetate şi va deveni o grămadă de ruine.

2. Suas cidades serão abandonadas aos rebanhos que virão repousar aí sem que ninguém os enxote.*

2. Cetăţile din Aroér vor fi părăsite, vor deveni [locuri] pentru turme: ele se vor culca şi nu va fi cine să le înspăimânte.

3. Foi tirado o baluarte de Efraim, foi tirada a realeza de Damasco; os restos de Aram perecerão, passarão como a glória de Israel. Oráculo do Senhor dos exércitos.

3. Va dispărea fortăreaţa din Efraím ca şi regatul din Damásc. Dar restul din Arám va fi ca gloria fiilor lui Israél. Oracolul Domnului Sabaót.

4. Naquele dia a glória de Jacó declinará, e sua gordura se reduzirá em magreza,

4. În ziua aceea se va micşora gloria lui Iacób şi grăsimea trupului său va slăbi.

5. como quando o ceifador já colheu o trigo e seu braço cortou as espigas, alguém rebusca as searas no vale dos Rafaítas;

5. Va fi ca secerătorul care strânge grâu şi seceră spicele cu braţul său; va fi ca unul care adună spice în Valea Refaím.

6. aí não haverá para respigar, como quando já se varejou as oliveiras, senão dois ou três bagos no mais alto topo. Oráculo do Senhor, Deus de Israel.

6. Vor rămâne în el câteva boabe ca la bătutul măslinilor: două-trei pe vârful copacului şi patru-cinci, pe ramurile lui roditoare. Oracolul Domnului Dumnezeului lui Israél.

7. Naquele dia, o homem voltará seus olhares para o seu Criador, seus olhos verão o Santo de Israel;

7. În ziua aceea, omul se va uita spre cel care l-a făcut şi ochii vor privi spre Sfântul lui Israél.

8. e ele não olhará mais aquilo que seus dedos fizeram (as estacas sagradas e as estelas ao sol).*

8. Nu se va mai uita spre altare, lucrarea mâinilor lui, şi nu va mai privi la ce au făcut degetele sale: Aşere şi altare pentru incens.

9. Naquele dia, tuas cidades serão abandonadas como as cidades despovoadas dos amorreus e dos heveus, abandonadas no tempo da invasão dos israelitas. Elas ficarão desabitadas,*

9. În ziua aceea, cetăţile lui întărite vor fi ca locurile părăsite din pădure sau de pe vârful [muntelui] pe care le-au abandonat dinaintea fiilor lui Israél: va fi devastare.

10. porque esqueceste o Deus que te salva, e não te lembraste de tua fortaleza! Tu te esforçarás em vão para plantar jardins de Adônis, e neles semear plantas exóticas;*

10. Căci ai uitat de Dumnezeul mântuirii tale şi nu ţi-ai amintit de Stânca puterii tale. De aceea vei sădi plantaţii plăcute şi le vei altoi cu lăstari străini.

11. no dia em que plantares, tu os verás crescer, e numa bela manhã tua planta dará flores; porém, a colheita será nula no dia do infortúnio, e o mal, irremediável.

11. În ziua când o plantezi, faci să crească şi dimineaţa faci să înflorească seminţele tale, dar în ziua intrării în posesie, ea va fi ca un snop de paie şi durerea va fi incurabilă.

12. Oh! Esse barulho de povo numeroso, esse rumor semelhante ao do mar! Esse tumulto de nações poderosas, semelhante ao brilhar de águas impetuosas!

12. Vai, vuietul popoarelor multe vuieşte ca vuietul mării! Huietul popoarelor huieşte ca huietul apelor puternice!

13. Ele as ameaça e elas fogem para longe como, nas alturas, a palha levada pelo vento, como a poeira levantada pela tempestade.

13. Popoarele huiesc ca huietul apelor multe. El le va mustra şi ele vor fugi departe: vor fi alungate ca pleava de pe munţi înaintea vântului şi ca vârtejul de praf înaintea furtunii.

14. Quando veio a noite, houve terror, e antes da manhã, nada mais restava deles. Esta será a sorte daqueles que nos saqueiam, tal será o quinhão daqueles que nos despojam.

14. Către seară, iată, teroare şi, înainte de dimineaţă, nu mai sunt. Aceasta este partea celor care ne prădează şi soarta celor care ne jefuiesc.