II Samuel, 15

1. Depois disso, Absalão adquiriu para si um carro, cavalos e cinquenta homens para o escoltarem.

1. După aceea, Absalóm şi-a pregătit care şi cai, iar cincizeci de oameni alergau înaintea lui.

2. Colocava-se desde cedo à beira do caminho, junto à grande porta e interpelava todos os que vinham procurar o rei para um julgamento, dizendo: “De que cidade és tu?”. O outro respondia: “Teu servo é de tal tribo de Israel”.

2. Se trezea [dimineaţa] şi stătea la marginea drumului, la poartă. Când vedea vreun om care avea vreo neînţelegere şi mergea la rege pentru judecată, Absalóm îl chema şi zicea: „Din ce cetate eşti?”, iar acela îi răspundea: „Dintr-unul dintre triburile lui Israél este slujitorul tău”;

3. “Vê – dizia-lhe Absa­lão –; a tua causa é boa e justa; mas não há ninguém para te ouvir da parte do rei.”

3. Absalóm îi zicea: „Iată, cauza ta este bună şi dreaptă; dar nu este nimeni la rege ca să te asculte!”.

4. E Absalão ajuntava: “Oh! Quem me dera ser juiz desta terra! Todo o que tivesse um processo ou uma questão e viesse ter comigo, eu lhe faria justiça”.

4. Absalóm zicea: „De m-ar pune cineva pe mine judecător în ţară! Orice om care ar avea o neînţelegere ar veni la mine şi i-aş face judecată cu dreptate”.

5. E se alguém se aproximava para se prostrar diante dele, estendia a mão, detinha-o e beijava-o.

5. Când se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi întindea mâna, îl apuca şi-l îmbrăţişa.

6. Assim fazia Absalão com todos os israelitas que vinham procurar o rei para qualquer julgamento. E desse modo conquistou os corações dos israe­litas.

6. Absalóm făcea lucrul acesta tututor celor din Israél care se duceau pentru judecată la rege. Şi Absalóm a câştigat inima tuturor oamenilor din Israél.

7. Quatro anos se passaram. Absalão disse ao rei: “Deixa-me ir a Hebron para cumprir ali uma promessa que fiz ao Senhor.

7. După patruzeci de ani, Absalóm i-a zis regelui: „Vreau să merg la Hebrón să-mi împlinesc un vot pe care l-am făcut Domnului.

8. Quando o teu servo estava em Gessur, fez este voto: Se o Senhor me recon­duzir a Jerusalém, irei prestar-lhe culto em Hebron”.

8. Căci slujitorul tău a făcut un vot când locuia la Gheşúr, în Arám, zicând: «Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalím, îl voi sluji pe Domnul!»”.

9. “Vai em paz” – disse-lhe o rei. E ele foi para Hebron.

9. Regele i-a zis: „Mergi în pace!”. [Absalóm] s-a ridicat şi a mers la Hebrón.

10. Absalão enviou emissários secretos a todas as tribos de Israel com esta mensagem: “Quando ouvirdes o som da trombeta, dizei: Absalão é rei em Hebron!”.

10. Absalóm a trimis soli în toate triburile lui Israél să spună: „Când veţi auzi sunetul trâmbiţei, să ziceţi: «Absalóm a devenit rege la Hebrón!»”.

11. Ora, tinham partido de Jerusalém com Absalão duzentos homens, convidados por ele, que o seguiam com simplicidade de coração sem de nada suspeitar.

11. Cu Absalóm au mers două sute de oameni din Ierusalím. Ei fuseseră chemaţi şi mergeau cu Absalóm. În nevinovăţia lor nu, ştiau nimic.

12. Enquanto oferecia os sacrifícios, Absalão mandou chamar também Aquitofel, gilonita, conselheiro de Davi, à sua cidade de Gilo. E assim a conjuração se fortificava e se tornava cada vez mais numerosa em torno de Absalão.

12. Absalóm a trimis după Ahitófel din Ghiló, consilier al lui Davíd în cetatea sa Ghiló când Absalóm aducea jertfele. Intriga era puternică, iar poporul care era cu Absalóm era din ce în ce mai mult.

13. Vieram então anunciar a Davi: “Os israelitas aderem a Absalão!”.

13. Atunci a venit cineva la Davíd şi i-a zis: „Inima oamenilor din Israél este după Absalóm”.

14. Davi disse então a todos os que estavam com ele em Jerusalém: “Vamos, fujamos, porque não podemos de outro modo escapar a Absalão! Apressai-vos e parti, não suceda que ele nos surpreenda de repente e nos inflija a ruína, passando a cidade a fio de espada”.

14. Davíd le-a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalím: „Ridicaţi-vă să fugim, căci nu vom scăpa din faţa lui Absalóm! Grăbiţi-vă să mergem, ca să nu se grăbească el să ne ajungă şi să aducă răul peste noi şi să lovească cetatea prin ascuţişul sabiei!”.

15. Os servos do rei disseram-lhe: “Faça-se como ordenar o rei, meu senhor; somos teus servos”.

15. Slujitorii regelui i-au zis regelui: „Orice va alege stăpânul nostru, regele, iată, şi slujitorii săi [vor alege]!”.

16. O rei partiu a pé com toda a sua família, mas deixou dez concubinas para guardar o palácio.

16. Regele a ieşit şi toată casa lui mergea după el. A lăsat zece concubine pentru paza casei.

17. O rei saiu, pois, a pé com todos os seus servos e se detiveram na última casa.

17. Regele a ieşit şi tot poporul mergea după el. Şi s-au oprit în casa cea mai îndepărtată.

18. Todo o seu exército desfilava ao seu lado; os cereteus, os feleteus e todos os geteus, em número de seiscentos homens que o tinham seguido desde Gat, todos marchavam diante do rei.

18. Toţi slujitorii lui mergeau lângă el: toţi chereteii şi toţi peleteii, toţi cei din Gat, şase sute de oameni care au venit cu el din Gat, mergeau în faţa regelui.

19. O rei disse a Etai, o geteu: “Por que vens também tu conosco? Volta e fica com o novo rei, pois és um estrangeiro e mesmo um exilado de tua terra.

19. Regele i-a zis lui Itái din Gat: „Pentru ce vii şi tu cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele, căci eşti străin şi ai fost exilat din casa ta!

20. Chegaste ontem e hoje vou fazer que andes errante conosco, não sabendo eu mesmo aonde vou? Volta. Toma os teus contigo e que o Senhor seja misericordioso e fiel para contigo”.

20. Ieri ai venit şi azi să te fac să rătăceşti cu noi, să mergi unde voi merge eu? Întoarce-te şi ia-i şi pe fraţii tăi! Iar îndurarea şi adevărul să fie cu tine!”.

21. Mas Etai respondeu ao rei: “Pela vida do Senhor e pela vida do rei, meu senhor! Onde estiver o meu senhor e rei, lá estará também o teu servo, tanto para a morte como para a vida”.

21. Itái i-a răspuns regelui: „Viu este Domnul şi viu este stăpânul meu, regele! În locul unde va fi stăpânul meu, regele – fie moarte, fie viaţă – acolo va fi şi slujitorul tău”.

22. “Está bem – disse Davi –, passa.” E Etai, o geteu, desfilou com todos os seus homens e com toda a sua comitiva.

22. Davíd a zis atunci lui Itái: „Mergi şi treci!”. Iar Itái din Gat a trecut cu toţi oamenii lui şi cu toţi copiii care erau cu el.

23. E, estando o rei junto do Cedron, enquanto desfilava o povo diante dele, tomando o caminho da oliveira do deserto, toda a terra chorava em alta voz.

23. Toată ţara plângea cu glas tare când tot poporul trecea. Regele a trecut pârâul Cédron şi tot poporul a trecut înainte, pe drumul spre pustiu.

24. Veio também Sadoc com todos os seus levitas, trazendo a arca da aliança de Deus. Depuseram-na, enquanto Abiatar subia e até que tivesse passado todo o povo que tinha saído da cidade.

24. Şi, iată, Sadóc şi toţi levíţii care erau cu el şi care purtau arca alianţei Domnului au pus jos arca lui Dumnezeu. Abiatár a stat [acolo] până când tot poporul a terminat să iasă din cetate!

25. Disse então o rei a Sadoc: “Reconduz a arca de Deus à cidade. Se eu achar graça aos olhos do Senhor, ele me reconduzirá e me fará revê-la, bem como o lugar de sua habitação.

25. Regele i-a zis lui Sadóc: „Du arca lui Dumnezeu înapoi în cetate. Dacă voi afla har în ochii Domnului, mă va aduce înapoi şi mă va face să văd şi [arca] şi lăcaşul ei.

26. Mas se disser que não quer mais saber de mim, eis-me aqui; faça de mim o que lhe aprouver”.

26. Dar dacă va zice: «Nu-mi place de tine», iată-mă, să facă cu mine ce va fi bun în ochii săi!”.

27. O rei disse ainda a Sadoc: “Vede? Tu e Abiatar, voltai em paz para a cidade com Aquimaás, teu filho, e Jônatas, filho de Abiatar.

27. Regele i-a zis lui Sadóc, preotul: „Vezi, întoarce-te în pace în cetate cu fiul tău Ahimáaţ şi cu Ionatán, fiul lui Abiatár, cei doi fii ai voştri care sunt cu voi!

28. Eu vou arrastar-me pelas campinas do deserto, esperando que me mandeis notícias”.

28. Vedeţi, voi aştepta la vadurile pustiului până ce-mi vor veni veşti din partea voastră”.

29. Sadoc e Abiatar reconduziram, pois, a arca de Deus para Jerusalém e lá ficaram.

29. Sadóc şi Abiatár au dus arca lui Dumnezeu înapoi la Ierusalím şi au rămas acolo.

30. Davi subiu chorando o monte das Oliveiras, cabeça coberta e descalço. Todo o povo que o acompanhava subia também chorando, com a cabeça coberta.

30. Davíd a urcat Muntele Măslinilor. Mergea şi plângea; avea capul acoperit şi era desculţ. Şi tot poporul care era cu el avea capul acoperit, urca şi plângea.

31. Foi anunciado a Davi que Aquitofel estava também entre os conjurados de Absalão. Davi disse: “Fazei que se frustrem, ó Senhor, meu Deus, os desígnios de Aquitofel!”.

31. [Cineva] i-a zis lui Davíd: „Ahitófel este între cei care conspiră împreună cu Absalóm”. Davíd a zis: „Doamne, zădărniceşte sfatul lui Ahitófel!”.

32. Ora, chegando Davi ao cume do monte, no lugar onde se adorava Deus, veio-lhe ao encontro Cusai, o araquita, com a túnica em farrapos e a cabeça coberta de pó.*

32. Când Davíd a ajuns în vârf, unde s-a prosternat înaintea lui Dumnezeu, iată că Huşái, archéul, [a venit] înaintea lui cu haina sfâşiată şi cu capul acoperit cu ţărână.

33. Davi disse-lhe: “Se vieres comigo, serás um peso para mim;

33. Davíd i-a zis: „Dacă treci cu mine, îmi vei fi o povară.

34. mas se voltares à cidade e disseres a Absalão: ‘Eu quero ser, ó rei, teu servo, como fui outrora servo de teu pai; doravante sirvo a ti’ – então desconcertarás a meu favor o desígnio de Aquito­fel.

34. Dar dacă te vei întoarce în cetate şi-i vei spune lui Absalóm: «Slujitorul tău sunt, rege; până acum am fost slujitorul tatălui tău; de acum sunt slujitorul tău», vei dejuca pentru mine sfatul lui Ahitófel.

35. Terás lá contigo os sacerdotes Sadoc e Abiatar, a quem comunicarás tudo o que souberes no palácio real.

35. Oare nu vor fi cu tine acolo Sadóc şi Abiatár, preoţii? Orice cuvânt vei auzi în casa regelui, fă-l cunoscut preoţilor Sadóc şi Abiatár!

36. Com eles estão os seus dois filhos, Aquimaás, filho de Sadoc, e Jônatas, filho de Abiatar; por eles me transmitireis tudo o que ouvirdes”.

36. Iată, sunt acolo cu ei cei doi fii ai lor: Ahimáaţ, [fiul] lui Sadóc, şi Ionatán, [fiul] lui Abiatár! Trimiteţi-mi prin ei orice cuvânt veţi auzi!”.

37. E Cusai, amigo de Davi, voltou para a cidade, no momento em que Absalão fazia a sua entrada em Jerusalém.

37. Huşái, prietenul lui Davíd, a mers în cetate când Absalóm a intrat în Ierusalím.