1. Antíoco, hijo del rey Demetrio, mandó desde las islas del mar a Simón, Sumo Sacerdote y jefe de los judíos, y a toda la nación,

1. Antióh, fiul regelui Demétrios, a trimis scrisori din insulele mării lui Símon, preotul şi etnarhul iudeilor, şi întregului neam.

2. la siguiente carta: «El rey Antíoco, a Simón, Sumo Sacerdote y jefe, y a la nación judía, paz.

2. Ele erau redactate în acest fel: „Regele Antióh, lui Símon, marele preot şi etnarh, şi neamului iudeilor, salutare!

3. Ya que hombres malvados se han apoderado del reino de nuestros padres, me he propuesto recobrarlo para restablecer la situación anterior. He reunido numerosas tropas y equipado naves de guerra

3. Câţiva [oameni] periculoşi au pus stăpânire pe regatul părinţilor noştri, dar eu vreau să-mi recapăt domnia ca s-o refac cum era mai înainte. Am adunat o armată numeroasă şi am pregătit corăbii de război.

4. para desembarcar en el país y vengarme de los que han devastado nuestro país y asolado muchas ciudades de mi reino.

4. Vreau să debarc în ţară şi să-i alung pe cei care au nimicit ţara noastră şi care au pustiit multe cetăţi din regatul meu.

5. Así, pues, te confirmo todas las exenciones de impuestos y todos los demás privilegios concedidos por mis predecesores.

5. Acum, confirm toate dările de care te-au scutit regii dinaintea mea şi celelalte daruri de care te-au dispensat.

6. Te autorizo a acuñar moneda para tu nación.

6. Îţi permit să baţi monedă proprie, bani pentru ţara ta.

7. Acepto que Jerusalén y el Lugar Santo sean autónomos y que cuantas armas has fabricado, así como las fortalezas que has construido y ocupado, te pertenezcan.

7. Ierusalímul şi sanctuarul să fie libere şi toate armele pe care le-ai pregătit, toate fortăreţele pe care le-ai construit şi care sunt în stăpânirea ta să fie ale tale.

8. Desde hoy te perdono cuanto debes al rey y cuanto debas en el futuro,

8. Orice datorie către [vistieria] regală şi [taxele] regale viitoare, de acum şi pentru totdeauna, să fie şterse!

9. y cuando haya tomado posesión de mi reino, te llenaré de honores a ti, a tu nación y al Templo, de modo que sean famosos por toda la tierra.»

9. Când vom lua în stăpânire regatul nostru, te vom onora pe tine, tot neamul tău şi templul cu cinste mare, în aşa fel încât să fie văzută gloria voastră pe tot pământul”.

10. El año ciento setenta y cuatro Antíoco marchó a la tierra de sus padres y todas las tropas se le unieron, quedando unos pocos partidarios de Trifón.

10. În anul o sută şaptezeci şi patru a ieşit Antióh spre ţinutul părinţilor săi, a adunat la sine toate armatele, încât puţini au rămas cu Trífon.

11. Antíoco lo persiguió y Trifón se refugió en Dora, junto al mar;

11. Antióh l-a urmărit, dar [Trífon], fugind, a venit la Dóra, care este lângă mare.

12. sabía que su situación era muy crítica y que el ejército lo había abandonado.

12. Ştia că aveau să vină asupra lui relele şi că l-au părăsit armatele.

13. Antíoco acampó junto a Dora con ciento veinte mil soldados y ocho mil jinetes.

13. Antióh şi-a fixat tabăra la Dóra şi avea cu el douăsprezece mii de bărbaţi războinici şi opt mii de călăreţi.

14. Y rodeó la ciudad mientras los barcos la atacaban por el mar; la ciudad quedó cercada por tierra y por mar, sin que nadie pudiera entrar o salir.

14. A încercuit cetatea, iar corăbiile de pe mare s-au adunat şi au asediat cetatea de pe pământ şi de pe mare şi nu permiteau nimănui să iasă sau să intre.

15. Entonces llegaron de Roma Neumenio y sus colegas, trayendo cartas dirigidas a los reyes y a las naciones,

15. Numeníos şi cei care erau cu el au venit de la Róma având scrisori pentru regi şi pentru ţinuturi. În ele erau scrise acestea:

16. en esta forma: «Lucio, cónsul de los romanos, al rey Tolomeo, ¡paz!

16. „Lucius, consulul románilor, regelui Ptoleméu, salutare!

17. A nosotros nos han llegado mensajeros de los judíos, nuestros amigos y aliados, mandados por el sumo sacerdote Simón y por el pueblo judío, para renovar la amistad y alianza de siempre.

17. Mesagerii iudeilor au venit la noi ca prieteni şi aliaţi trimişi de Símon, marele preot, şi de poporul iudeilor ca să reînnoiască prietenia şi alianţa de la început.

18. Nos trajeron un escudo de oro del peso de mil minas. Nos es grato escribir a los reyes y a los pueblos que no les hagan mal,

18. Au adus un scut de aur de o mie de mine.

19. que no los perjudiquen ni a ellos ni a sus ciudades o a su país, y que no pacten con quienes los ataquen.

19. Avem plăcerea să scriem regilor şi ţinuturilor ca să nu le provoace rele, să nu lupte împotriva lor, a cetăţilor şi a ţinuturilor lor şi să nu se alieze cu cei care luptă împotriva lor.

20. Hemos aceptado con gusto el escudo que nos enviaron los judíos;

20. Ne-a făcut plăcere să primim de la ei scutul.

21. si hubiera judíos perversos que huyan de su país al de ustedes, entréguenselos al sumo sacerdote Simón para que él los castigue según su Ley.»

21. Dacă cei periculoşi fug din ţinutul lor la voi, predaţi-i lui Símon, marele preot, ca să-i pedepsească după legea lor.

22. La misma carta fue dirigida al rey Demetrio, a Atalo, a Ariartes, a Arsaces

22. Aceste lucruri au fost scrise şi regelui Demétrios, lui Atálus, lui Ariarátes şi lui Arsachés

23. y a todas las naciones, a Sampaco, a los espartanos, a Delos, a Mundo, a Sicione, a Caria, a Samos, a Panfilia, a Licia, a Halicarnaso, a Rodas, a Fasélida, a Cos, a Side, a Arados, a Gortina, a Gnido, a Chipre y a Cirene.

23. şi tuturor ţinuturilor: Sampsamés, Spárta, Délos, Mindós, Sichión, Caría, Sámos, Pamfília, Lícia, Halicárnas, Rodós, Fasélis, Cos, Síde, Árados, Gortína, Cnídos, Cípru şi Ciréne.

24. Al sumo sacerdote Simón le mandaron copias de estas cartas.

24. O copie a acestora am scris-o şi lui Símon, marele preot”.

25. El rey Antíoco acampó frente a Dora, en el barrio nuevo, lanzando sin cesar contra ella sus batallones y fabricando máquinas de guerra. Mantuvo encerrado a Trifón de manera que no podía entrar ni salir.

25. Regele Antióh şi-a fixat tabăra la Dóra în a doua [zi]. Trimitea mereu grupe construind maşinării de război împotriva ei. L-a închis pe Trífon aşa încât [nimeni] nu putea să iasă sau să intre.

26. Simón le mandó dos mil hombres escogidos para ayudarlo en la lucha, además de plata, oro y abundante material.

26. Símon a trimis la el două mii de bărbaţi aleşi ca să se alieze cu el, împreună cu argint, aur şi multe obiecte.

27. Pero él no quiso aceptarlo; más aún, anuló las concesiones hechas a Simón y se declaró enemigo.

27. Însă [Antióh] nu a vrut să le primească; din contră, a încălcat toate câte le stabilise pentru el înainte şi s-a înstrăinat de el.

28. Envió a Atenobio, uno de sus amigos, para entrevistarse con él y decirle: «Ustedes han ocupado Jafa, Gazer y la ciudadela de Jerusalén, ciudades de mi reino.

28. L-a trimis la el pe Atenobius, unul dintre prietenii săi, ca să stea de vorbă cu el, zicând: „Voi stăpâniţi Iópe, Gazára şi fortăreaţa din Ierusalím, cetăţi ale regatului meu.

29. Han devastado su territorio, han perjudicado al país y se han apoderado de muchos pueblos de mi reino.

29. Aţi pustiit teritoriile lor şi aţi făcut mare măcel în ţară; stăpâniţi multe locuri în regatul meu.

30. Restituye, pues, las ciudades que has arrebatado y los impuestos de los lugares que ocupas fuera de los límites de Judea.

30. Acum, predaţi cetăţile pe care le stăpâniţi şi tributurile locurilor pe care le aveţi în stăpânire în afara hotarelor Iudeii.

31. O bien, paguen en compensación quinientos talentos de plata por los daños que han causado y los impuestos de las ciudades; si no, te declararé la guerra.»

31. Dacă nu, daţi în locul lor cinci sute de talánţi de argint, iar pentru distrugerile pe care le-aţi făcut şi pentru tributurile cetăţilor, alţi cinci sute de talánţi. Altfel, vom veni şi vom lupta împotriva voastră”.

32. Atenobio, amigo del rey, llegó a Jerusalén, y viendo la fastuosidad de Simón, su vajilla de oro y plata y el aparato con que se rodeaba, quedó maravillado. Pero le comunicó las palabras del rey.

32. Atenobios, prietenul regelui, a venit la Ierusalím, a văzut gloria lui Símon, încăperea cu [obiectele] de aur şi de argint şi mulţimea de slujitori. A rămas uluit şi i-a adus la cunoştinţă cuvintele regelui.

33. Simón le respondió: «No hemos ocupado tierra de extranjeros ni nos apoderamos de bienes de extraños; ésta es la herencia de nuestros padres.

33. Símon a răspuns şi i-a zis: „Noi nu am luat pământ străin şi nu am pus stăpânire pe [proprietăţile] străinilor, ci pe moştenirea părinţilor noştri pe care au stăpânit-o pentru un timp, în mod nedrept, duşmanii noştri.

34. Nuestros enemigos se adueñaron de ella por algún tiempo, pero nosotros recuperamos esta herencia de nuestros padres cuando se presentó una ocasión favorable.

34. Având un moment favorabil, am luat înapoi moştenirea părinţilor noştri.

35. Jafa y Gazer, que reclamas, perjudicaron mucho a nuestro pueblo y desolaban nuestro país; pero estamos dispuestos a darte cien talentos por ellas.»

35. Cât despre Iópe şi Gazára, pe care le ceri, au provocat poporului şi ţării noastre un mare dezastru. Pentru acestea îţi dăm o sută de talánţi”.

36. Atenobio no respondió nada, pero se volvió furioso donde el rey y le comunicó la respuesta; lo enteró de la fastuosidad de Simón y de todo lo que había visto, así que el rey se enfureció.

36. [Atenobius] nu i-a răspuns nimic, s-a întors mâniat la rege şi i-a făcut cunoscute aceste cuvinte, gloria lui Símon şi toate câte le-a văzut. Iar regele s-a umplut de mare mânie.

37. Trifón, entre tanto, huyó a Ortosiada en un barco.

37. Trífon s-a îmbarcat într-o corabie şi a fugit la Ortosía.

38. El rey nombró a Cendebeo general, entregándole una parte de las tropas y de los jinetes.

38. Regele l-a stabilit pe Cendebéu ca prim strateg al coastei mării şi i-a dat armate de pedestraşi şi de călăreţi.

39. Le ordenó acampar frente a Judea, reconstruir Cedrón, consolidar sus puertas y guerrear contra el pueblo. El rey por su parte siguió persiguiendo a Trifón.

39. I-a poruncit să-şi fixeze tabăra înaintea Iudeii; i-a poruncit să reconstruiască [cetatea] Cédron, să fortifice porţile, ca să lupte împotriva poporului.

40. Cendebeo llegó a Jamnia y comenzó a molestar al pueblo, a invadir Judea, a hacer prisioneros y a realizar matanzas. Fortificó Cedrón,

40. Cendebéu s-a dus la Iámnia şi a început să hărţuiască poporul ca să pătrundă în Iudéea, să ia poporul în captivitate şi să-l ucidă.

41. dejando allí tropas y jinetes para hacer salidas y patrullar por los caminos, conforme a las órdenes del rey.

41. A reconstruit [cetatea] Cédron şi a aşezat acolo cavaleria şi armata ca să iasă să străbată drumurile Iudeii, după cum îi poruncise regele.





“Os corações fortes e generosos não se lamentam, a não ser por grandes motivos e,ainda assim,não permitem que tais motivos penetrem fundo no seu íntimo.(P.e Pio) São Padre Pio de Pietrelcina