1. După acestea, Isus s-a arătat din nou discipolilor lângă Marea Tiberiádei şi [li] s-a arătat astfel:

2. Erau împreună Símon Petru şi Tóma, cel numit Geamănul, Natanaél din Cána Galileii, [fiii] lui Zebedéu şi alţi doi dintre discipolii lui.

3. Símon Petru le-a spus: „Mă duc să pescuiesc”. Ei i-au zis: „Venim şi noi cu tine”. Au ieşit şi s-au urcat în barcă, dar în noaptea aceea nu au prins nimic.

4. Când era de acum dimineaţă, Isus stătea pe mal, dar discipolii nu ştiau că este Isus.

5. Aşadar, Isus le-a zis: „Copilaşi, nu aveţi ceva de mâncare?”. I-au răspuns: „Nu!”.

6. Atunci le-a zis: „Aruncaţi năvodul în partea dreaptă a bărcii şi veţi găsi!”. Ei l-au aruncat şi nu-l mai puteau trage, din cauza mulţimii peştilor.

7. Atunci, discipolul acela pe care Isus îl iubea i-a spus lui Petru: „E Domnul!”. Símon Petru, auzind că este Domnul, s-a încins cu haina – pentru că era dezbrăcat – şi s-a aruncat în mare.

8. Ceilalţi discipoli au venit cu barca – pentru că nu erau departe de uscat, ci la vreo două sute de cóţi – trăgând cu ei năvodul cu peşti.

9. Când au coborât pe uscat, au văzut un foc cu jar, peşti puşi deasupra şi pâine.

10. Isus le-a zis: „Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum!”.

11. Atunci, Símon Petru a urcat [în barcă] şi a tras la mal năvodul plin cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari. Şi, deşi erau aşa de mulţi, năvodul nu s-a rupt.

12. Isus le-a zis: „Veniţi şi mâncaţi!”. Şi niciunul dintre discipoli nu îndrăznea să-l întrebe „Tu cine eşti?”, căci ştiau că este Domnul.

13. Isus a venit, a luat pâinea şi le-a dat-o; la fel şi peştele.

14. Aceasta a fost de acum a treia oară că Isus s-a arătat discipolilor după ce a înviat din morţi.

15. După ce au stat la masă, Isus i-a spus lui Símon Petru: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubeşti mai mult decât aceştia?”. El i-a zis: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc”. El i-a spus: „Paşte mieluşeii mei!”.

16. El i-a zis iarăşi, a doua oară: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?”. El i-a spus: „Da, Doamne, tu ştii că te iubesc”. I-a zis: „Paşte oile mele!”.

17. I‑a zis a treia oară: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubeşti?”. Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?” şi i-a spus: „Doamne, tu ştii toate, tu ştii că te iubesc”. Isus i-a zis: „Paşte oile mele!

18. Adevăr, adevăr îţi spun: când erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai. Însă când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi te va încinge [un altul] şi te va duce unde nu vei voi”.

19. Dar aceasta a spus-o arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!”.

20. Întorcându-se, Petru l-a văzut venind din urmă pe discipolul pe care-l iubea Isus, care în timpul cinei se aplecase pe pieptul lui şi îi spusese: „Doamne, cine este cel care te trădează?”.

21. Aşadar, văzându-l pe acesta, Petru i-a spus: „Doamne, dar acesta?”.

22. Isus i-a zis: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te priveşte? Tu urmează-mă!”.

23. Astfel a ieşit vorba printre fraţi că discipolul acela nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te priveşte?”.

24. Acesta este discipolul care dă mărturie despre acestea şi le-a scris, iar noi ştim că mărturia lui este adevărată.

25. Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă acestea s-ar scrie unul câte unul, cred că nici lumea întreagă nu ar cuprinde cărţile scrise.





“Para consolar uma alma na sua dor, mostre-lhe todo o bem que ela ainda pode fazer.” São Padre Pio de Pietrelcina