Eclesiástico, 19

1. O operário dado ao vinho não se enriquecerá, e aquele que se descuida das pequenas coisas cairá pouco a pouco.

1. Muncitorul beţiv nu se va îmbogăţi şi cel care dispreţuieşte cele mici va cădea puţin câte puţin.

2. O vinho e as mulheres fazem sucumbir até mesmos os sábios, e tornam culpados os homens sensatos.

2. Vinul şi femeile îi fac să devieze pe cei iscusiţi şi cel care se alipeşte de desfrânat va deveni şi mai nestăpânit.

3. Aquele que se une às prostitutas é um homem de nenhuma valia; ele se tornará pasto da podridão e dos vermes; ficará sendo um grande exemplo, e sua alma será suprimida do número dos vivos.

3. Putrefacţia şi viermii îl vor lua în stăpânire şi sufletul nestăpânit va fi luat. Împotriva vorbăriei

4. Aquele que é crédulo demais tem um coração leviano; sofrerá prejuízo e será tido como pecador contra si mesmo.

4. Cel care se încrede repede are o inimă uşuratică şi cel care păcătuieşte greşeşte împotriva sufletului său.

5. Quem se regozija com a iniquidade será desonrado; quem detesta a correção abreviará a sua vida; quem odeia a tagarelice destrói sua malícia.

5. Cel care se bucură [de rău] în inima lui va fi condamnat, dar cel care se împotriveşte plăcerilor îşi încununează viaţa!

6. Quem peca contra si próprio, se arrependerá de tê-lo feito; quem põe sua alegria na malícia será apontado como infame.

6. Cel care-şi stăpâneşte limba va trăi fără conflicte şi cel care urăşte vorbăria va diminua relele.

7. Não repitas uma palavra dura e maldosa, e não serás prejudicado.

7. Nu repeta niciodată cuvântul [din auzite] şi nu-ţi va dăuna nimic!

8. Não confies teu pensamento nem ao amigo nem ao inimigo. Se tiveres cometido uma falta, não a reveles,*

8. Nu vorbi nici despre prieten, nici despre duşman şi nu dezvălui decât dacă ar fi pentru tine un păcat!

9. pois ele te ouvirá, e observará, e, fingindo desculpar o teu pecado, te odiará. E estará sempre presente para te prejudicar.*

9. Căci cel care te aude se va feri de tine şi la timpul potrivit te va urî.

10. Ouviste uma palavra contra o teu próximo? Abafa-a dentro de ti; fica seguro de que ela não te fará morrer.

10. Ai auzit un cuvânt: să moară împreună cu tine! Curaj, nu te va zdrobi!

11. Por causa de uma palavra irrefletida o tolo estorce-se de dores, como uma mulher que geme para dar à luz.

11. În faţa unui cuvânt, nebunul se chinuie precum cea care naşte, pentru pruncul ei.

12. Como uma flecha cravada na gordura da coxa, assim é uma palavra no coração do insensato.

12. O săgeată înfiptă în şoldul corpului, aşa este cuvântul în sânul celui nebun. Verificarea vorbelor

13. Repreende o teu amigo, porque talvez não tenha compreendido, e diga: “Nada fiz”. Ou se o fez, para que não torne a fazê-lo.*

13. Cere cont prietenului, poate nu a făcut [nimic]; iar dacă a făcut, să nu mai facă!

14. Repreende o teu próximo, porque talvez não tenha dito aquilo de que é acusado. Ou, se o disse, para que não o torne a dizer.

14. Cere cont aproapelui, poate nu a spus [nimic]; iar dacă a spus, să nu mai repete!

15. Repreende o teu próximo, porque muitas vezes se diz o que não é verdade,

15. Cere cont prietenului, căci de multe ori se face acuză [nedreaptă]; nu te încrede în orice cuvânt!

16. e não acredites em tudo o que dizem. Homem há que peca pela língua, mas sem fazer com intenção.

16. Există [om] care alunecă, dar nu din inimă. Şi cine nu a păcătuit cu limba lui?

17. Pois quem não peca pela língua? Repreende o teu próximo antes de ameaçá-lo e dá ensejo ao temor do Altíssimo;

17. Cere-i cont aproapelui înainte de a-l ameninţa şi dă loc legii Celui Preaînalt! Înţelepciunea adevărată şi cea falsă

18. pois toda a sabedoria consiste no temor a Deus; nela está o temor a Deus. E em toda a sabedoria reside o cumprimento da Lei.

18. Teama de Domnul este începutul acceptării [de către el], înţelepciunea procură iubirea de la el.

19. O hábito de praticar o mal não é sabedoria; o modo de agir dos pecadores não é prudência.

19. Cunoaşterea poruncilor lui Dumnezeu este educaţia vieţii şi cei care fac cele plăcute lui culeg roadele pomului nemuririi.

20. Há uma malícia hábil que é execrável, e há uma estupidez que é apenas falta de sabedoria.

20. Toată înţelepciunea este teama de Domnul şi în orice înţelepciune se află împlinirea legii şi cunoaşterea atotputerniciei lui.

21. Mais vale o homem que tem pouca sabedoria, e a quem falta o senso, mas que tem o temor (a Deus), do que o homem que possui uma grande inteligência, e que transgride a Lei do Altíssimo.

21. Servitorul care spune stăpânului său: „Ceea ce-ţi place nu voi face”, chiar dacă după aceea va face, îl mânie pe cel care-l hrăneşte.

22. Há uma habilidade que não falha o alvo, mas que é iníqua.

22. Nu este înţelepciune cunoaşterea răului şi voinţa păcătoşilor nu este inteligenţă.

23. Há quem fale com segurança e só diz a verdade, e há quem se humilhe maliciosamente, cujo coração está cheio de embuste.*

23. Există abilitate care este abominábilă şi există un nepriceput lipsit de înţelepciune.

24. Há quem se rebaixe com excesso em profunda humilhação, e quem abaixe a cabeça, fingindo não ver o que está oculto.*

24. Mai bun este unul lipsit de pricepere, dar care se teme [de Domnul], decât cel care prisoseşte în inteligenţă, dar încalcă legea.

25. Se a fraqueza o impede de cometer o mal, não deixará de pecar, logo que houver ocasião.

25. Există abilitate potrivită, dar care este nedreaptă, şi există [om] care perverteşte bunătatea pentru a ilumina [pentru el] judecata, dar există înţelept care judecă în mod drept.

26. Pelo semblante se reconhece um homem; pelo seu aspecto se reconhece um sábio.

26. Există răufăcător aplecat în tristeţe şi interiorul lui este plin de înşelăciune.

27. As vestes do corpo, o riso dos dentes, e o modo de andar de um homem fazem-no revelar-se.

27. Îşi ascunde faţa şi se preface surd, dar, când nu este recunoscut, se aruncă asupra ta.

28. Há uma falsa correção na cólera de um insolente; há um modo de julgar que muitas vezes não é justo; e aquele que se cala dá prova de prudência.

28. Chiar dacă, din cauza lipsei de putere, este împiedicat să păcătuiască, dacă va găsi momentul, va face rău.

29.

29. După înfăţişare va fi cunoscut omul şi după faţa cu care te întâmpină va fi recunoscut cel deştept.

30.

30. Îmbrăcămintea omului, zâmbetul său şi umbletul omului fac cunoscute [lucruri] despre el.