Talált 13472 Eredmények: Îi
aşa cum dă mărturie şi marele preot şi sfatul bătrânilor de la care am primit scrisori către fraţii din Damásc. Mergeam ca să-i aduc legaţi pe cei de acolo la Ierusalím, ca să fie pedepsiţi. (Faptele Apostolilor 22, 5)
Dar, pentru că nu puteam vedea din cauza strălucirii acelei lumini, cei care erau cu mine m-au dus de mână şi am ajuns la Damásc. (Faptele Apostolilor 22, 11)
Un oarecare Ananía, bărbat evlavios, [credincios] Legii, stimat de toţi iudeii care locuiesc acolo, (Faptele Apostolilor 22, 12)
Şi acum de ce întârzii? Ridică-te, botează-te şi spală-ţi păcatele invocând numele lui!». (Faptele Apostolilor 22, 16)
Eu i-am zis: «Doamne, ei ştiu prea bine că eu îi aruncam în închisoare şi-i legam prin sinagogi pe cei care cred în tine, (Faptele Apostolilor 22, 19)
Până la cuvântul acesta l-au ascultat. Dar unii dintre ei au început să strige: „Să piară de pe pământ unul ca acesta, căci nu este vrednic să trăiască!”. (Faptele Apostolilor 22, 22)
În ziua următoare, voind să ştie cu exactitate din ce cauză era acuzat de iudei, l-a dezlegat şi a poruncit să se întrunească arhiereii şi tot Sinédriul. Apoi l-a dus pe Paul şi l-a pus înaintea lor. (Faptele Apostolilor 22, 30)
Atunci Paul, îndreptându-şi privirea spre Sinédriu, a zis: „Fraţilor, eu m-am purtat cu conştiinţa curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta”. (Faptele Apostolilor 23, 1)
Atunci Paul i-a zis: „Te va bate Dumnezeu pe tine, perete văruit! Tu şezi ca să mă judeci după Lege şi porunceşti, împotriva Legii, să fiu lovit!”. (Faptele Apostolilor 23, 3)
Ştiind că o parte dintre ei sunt saducei, iar cealaltă parte farisei, Paul a strigat în Sinédriu: „Fraţilor, eu sunt fariseu, fiu de farisei. Eu sunt judecat pentru speranţa în învierea morţilor”. (Faptele Apostolilor 23, 6)
căci saduceii spun că nu este înviere, nici înger şi nici duh, pe când fariseii mărturisesc şi una, şi alta. (Faptele Apostolilor 23, 8)
S-a făcut atunci mare zarvă, iar unii dintre cărturarii din partea fariseilor s-au ridicat şi au protestat cu vehemenţă, zicând: „Nu găsim nimic rău în omul acesta. Dacă i-a vorbit cumva vreun duh sau înger?”. (Faptele Apostolilor 23, 9)
