Cartea întâi a Regilor, 1
1. Regele Davíd a devenit bătrân. Îl acopereau cu haine, dar nu se încălzea.
2. Slujitorii lui i-au zis: „Să se caute pentru domnul meu, regele, o tânără fecioară; ea să stea înaintea regelui, să-i fie îngrijitoare, să doarmă la sânul tău şi să se încălzească domnul meu, regele!”.
3. Au căutat o tânără frumoasă în tot teritoriul lui Israél şi au găsit-o pe Abişág din Şúnem, pe care au adus-o la rege.
4. Tânăra era foarte frumoasă. Ea a fost îngrijitoare pentru rege şi i-a slujit; dar regele nu a cunoscut-o.
5. Adonía, fiul lui Haghít, s-a semeţit, zicând: „Eu voi domni!”. Şi-a luat care şi călăreţi şi cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.
6. Tatăl său nu-l mustrase [niciodată] în viaţa lui, zicând: „Pentru ce faci aşa?”. Iar Adonía era foarte frumos la chip şi se născuse după Absalóm.
7. El a vorbit cu Ióab, fiul Ţerúiei, şi cu Abiatár, preotul. Ei s-au aliat cu Adonía.
8. Dar Sadóc, preotul, Benáia, fiul lui Iehoiáda, Natán, profetul, Şiméi, Rei şi vitejii lui Davíd nu erau cu Adonía.
9. Adonía a înjunghiat oi, boi şi viţei graşi lângă piatra lui Zohelét, care este lângă En-Róghel. I-a chemat pe toţi fraţii lui, fiii regelui, şi pe toţi oamenii lui Iúda, slujitorii regelui.
10. Dar nu i-a chemat pe Natán, profetul, nici pe Benáia, nici pe viteji, nici pe Solomón, fratele său.
11. Natán i-a zis Batşébei, mama lui Solomón: „N-ai auzit că s-a făcut rege Adonía, fiul lui Haghít, iar stăpânul nostru Davíd nu ştie?
12. Îţi voi da un sfat ca să îţi salvezi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomón.
13. Mergi, intră la regele Davíd şi spune-i: «Oare nu a jurat stăpânul meu, regele, slujitoarei tale: ‹Fiul tău Solomón va domni după mine şi el va sta pe tronul meu›? Pentru ce domneşte Adonía?».
14. În timp ce tu vei vorbi cu regele, voi intra după tine şi-ţi voi întări cuvintele”.
15. Batşéba s-a dus la rege în cameră. Regele era foarte bătrân, iar Abişág din Şúnem îl slujea pe rege.
16. Batşéba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. Regele i-a zis: „Ce vrei?”.
17. Ea i-a răspuns: „Stăpâne al meu, rege, tu ai jurat pe Domnul Dumnezeul tău slujitoarei tale, zicând: «Solomón, fiul tău, va domni după mine şi va sta pe tronul meu».
18. Acum, iată că Adonía a devenit rege, iar tu, stăpânul meu, nu ştii!
19. El a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr. I-a chemat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatár şi pe Ióab, căpetenia armatei, dar pe slujitorul tău Solomón nu l-a chemat.
20. Acum, stăpâne al meu, rege, ochii întregului Israél [sunt îndreptaţi] spre tine. Spune-le cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după tine!
21. Când stăpânul meu, regele, va fi culcat împreună cu părinţii săi, eu şi fiul meu vom fi [consideraţi] păcătoşi”.
22. Pe când încă vorbea ea cu regele, a intrat Natán, profetul.
23. I-au făcut cunoscut regelui: „[A venit] Natán, profetul”. El a intrat înaintea regelui şi s-a prosternat cu faţa la pământ înaintea regelui.
24. Natán a zis: „Stăpâne al meu, rege, oare tu ai zis: «Adonía va domni după mine şi el va sta pe tronul meu»?
25. Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr. I-a chemat pe toţi fiii regelui, pe căpeteniile armatei şi pe preotul Abiatár. Mănâncă, beau înaintea lui şi zic: «Trăiască regele Adonía!».
26. Dar nu ne-a invitat nici pe mine, slujitorul tău, nici pe preotul Sadóc, nici pe Benáia, fiul lui Iehoiáda, şi nici pe Solomón, slujitorul tău.
27. De la stăpânul meu, regele, se întâmplă lucrul acesta? Oare nu i-ai făcut cunoscut slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?”.
28. Regele Davíd a răspuns: „Chemaţi-o la mine pe Batşéba!”. Ea a intrat şi a stat înaintea regelui.
29. Regele a jurat şi a zis: „Viu este Domnul, care m-a scăpat din toate necazurile,
30. că aşa cum ţi-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israél, zicând: «Solomón, fiul tău, va domni după mine şi va sta pe tronul meu în locul meu!», voi face [lucrul acesta] astăzi”.
31. Batşéba s-a înclinat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Şi a zis: „Trăiască pe vecie stăpânul meu, regele Davíd!”.
32. Regele Davíd a zis: „Chemaţi-i la mine pe preotul Sadóc, pe profetul Natán şi pe Benáia, fiul lui Iehoiáda!”. Şi ei au venit înaintea regelui.
33. Regele le-a zis: „Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l călare pe măgăriţa mea pe Solomón, fiul meu, şi duceţi-l la Ghihón!
34. Să-l ungă rege peste Israél Sadóc, preotul, şi Natán, profetul. Sunaţi din trâmbiţă şi spuneţi: «Trăiască regele Solomón!».
35. Urcaţi după el! Să vină şi să stea pe tronul meu! El va domni în locul meu! Poruncesc ca el să fie conducător peste Israél şi peste Iúda!”.
36. Benáia, fiul lui Iehoiáda, i-a răspuns regelui: „Amin! Aşa zice Domnul Dumnezeul stăpânului meu, regele!
37. Domnul să fie cu Solomón cum a fost cu stăpânul meu, regele, şi să-i facă tronul mai mare decât tronul stăpânului meu, regele Davíd!”.
38. Atunci preotul Sadóc a coborât cu profetul Natán, cu Benáia, fiul lui Iehoiáda, cu chereteii şi peleteii, l-au pus pe Solomón călare pe măgăriţa regelui Davíd şi l-au dus la Ghihón.
39. Preotul Sadóc a luat cornul cu untdelemn din cort şi l-a uns pe Solomón. Au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a zis: „Trăiască regele Solomón!”.
40. Tot poporul a urcat după el. Poporul cânta din fluier şi era cuprins de mare bucurie: se cutremura pământul de strigătele lor.
41. Adonía şi cei care erau cu el au auzit când au terminat de mâncat şi de băut. A auzit şi Ióab sunetul de trâmbiţă şi a zis: „Pentru ce este zgomotul [acesta] de care răsună cetatea?”.
42. Pe când vorbea el încă, a venit Ionatán, fiul preotului Abiatár. Adonía i-a zis: „Vino, căci eşti un om viteaz şi aduci veşti bune!”.
43. Ionatán i-a răspuns lui Adonía: „De fapt, stăpânul nostru, regele Davíd, l-a stabilit rege pe Solomón.
44. Regele i-a trimis cu el pe preotul Sadóc, pe profetul Natán, pe Benáia, fiul lui Iehoiáda, pe cheretei şi pe peletei şi l-au pus călare pe măgăriţa regelui.
45. L-au uns rege preotul Sadóc şi profetul Natán la Ghihón. De acolo au urcat veselindu-se, încât răsună cetatea. Acesta este zgomotul pe care-l auziţi.
46. Solomón s-a aşezat deja pe tronul de domnie.
47. Chiar şi slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele Davíd, zicând: «Să facă Dumnezeul tău numele lui Solomón mai vestit decât numele tău şi el să facă mai mare tronul său decât tronul tău!». Şi regele s-a închinat pe patul său.
48. Regele a mai spus aşa: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, care a dat astăzi pe cineva care să stea pe tronul meu şi ochii mei l-au văzut!»”.
49. Toţi cei chemaţi de Adonía s-au umplut de spaimă; s-au ridicat şi au plecat fiecare pe drumul lui.
50. Adonía s-a temut de Solomón; s-a sculat, a mers şi s-a prins de coarnele altarului.
51. I-au făcut cunoscut lui Solomón, zicând: „Iată că Adonía se teme de regele Solomón şi s-a prins de coarnele altarului, zicând: «Să-mi jure azi regele Solomón că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!»”.
52. Solomón a zis: „Dacă va fi om cinstit, un fir de păr nu-i va cădea la pământ; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri”.
53. Regele Solomón a trimis [slujitori] care l-au dat jos de pe altar. El a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomón. Iar Solomón i-a zis: „Mergi acasă!”.