Katolikus Biblia
 

Cartea profetului Daniél, 14

3. Babilónienii aveau un idol al cărui nume era Bel. Se cheltuiau pentru el în fiecare zi douăsprezece artabe de făină aleasă, patruzeci de oi şi şase măsuri de vin.

Kapcsolódó versek Cartea profetului Daniél, 14:

Capitolul 14 al lui Daniel este o anexă găsită în unele versiuni ale Bibliei care spune povestea unui tânăr profet pe nume Habakkuk, care a fost luat de îngerul lui Dumnezeu pentru a -l hrăni pe Daniel în mormântul leilor. În acest capitol, Habakkuk este înfățișat ca un om cu mare credință și curaj, care este dispus să -și riște viața pentru a se supune voinței lui Dumnezeu. Urmează cinci versete legate de subiectele abordate în Daniel 14:

Fapte 5:29: „Atunci Petru și ceilalți apostoli au răspuns și au spus, mai important să se supună lui Dumnezeu decât oamenilor”. Acest verset evidențiază importanța urmăririi voinței lui Dumnezeu, chiar și atunci când merge împotriva voinței sau dorințelor oamenilor.

1 Corinteni 16:13: „Urmăriți, fiți ferm în credință; vă comportați varint și vă întăriți”. Acest pasaj îi îndeamnă pe creștini să rămână ferm în credință, chiar și în fața adversităților sau a ispitelor.

Romani 1:17: „Căci în El este descoperită dreptatea lui Dumnezeu a credinței în credință, așa cum este scrisă, dar cei drepți vor trăi din credință”. Acest verset evidențiază importanța credinței în Dumnezeu ca mijloc de realizare a dreptății și a mântuirii.

Iacov 2:14: "Frații mei, care profită dacă cineva spune că are credință și nu are lucrările? Poate credința să -l salveze?" Acest pasaj subliniază importanța de a avea o credință activă, care se manifestă în acțiuni concrete și lucrări bune.

Evrei 11:6: „Acum, fără credință, este imposibil să -l mulțumească, pentru că este necesar ca cel care se apropie de Dumnezeu să creadă că El există și este o satisfacție a celor care îl caută”. Acest verset evidențiază importanța credinței ca mijloc de abordare a lui Dumnezeu și de a -l face plăcere.





“A pessoa que nunca medita é como alguém que nunca se olha no espelho e, assim, não se cuida e sai desarrumada. A pessoa que medita e dirige seus pensamentos a Deus, que é o espelho de sua alma, procura conhecer seus defeitos, tenta corrigi-los, modera seus impulsos e põe em ordem sua consciência.” São Padre Pio de Pietrelcina