1. Domnul i-a zis lui Iósue: ,,Nu te teme şi nu te înspăimânta! Ia-i cu tine pe toţi oamenii de război, scoală-te, mergi la Ái! Iată, îl dau în mâinile tale pe regele din Ái şi poporul lui, cetatea lui şi ţinutul lui!

2. Să faci [cetăţii] Ái şi regelui ei cum ai făcut Ierihónului şi regelui lui: să păstraţi pentru voi numai prada de război şi animalele! Pune pe cineva care să supravegheze cetatea din spatele ei!”.

3. Iósue s-a sculat cu toţi oamenii de război ca să meargă la Ái. A ales treizeci de mii de bărbaţi viteji şi puternici pe care i-a trimis noaptea

4. şi le-a poruncit: „Aveţi grijă să supravegheaţi cetatea din spatele cetăţii; nu vă îndepărtaţi prea mult de cetate şi fiţi pregătiţi cu toţii!

5. Eu şi tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Când ei vor ieşi în întâmpinarea noastră, ca prima dată, noi vom fugi dinaintea lor.

6. Ei vor ieşi după noi, iar noi îi vom atrage departe de cetate. Ei vor spune: «Ei fug dinaintea noastră ca şi prima dată»; iar noi vom fugi dinaintea lor.

7. Voi să ieşiţi atunci din locul unde supravegheaţi şi să luaţi în stăpânire cetatea! Domnul Dumnezeul vostru o dă în mâna voastră.

8. Când veţi pune mâna pe cetate, să daţi foc cetăţii! Să faceţi după cuvântul Domnului! Aveţi grijă de ce v-am poruncit!”.

9. Iósue i-a trimis, iar ei s-au dus la locul de supraveghere; s-au aşezat între Bétel şi Ái, la vest de Ái. Iósue a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.

10. Iósue s-a sculat dis-de-dimineaţă, a inspectat poporul şi au mers el şi bătrânii lui Israél înaintea poporului, spre Ái.

11. Toţi oamenii de luptă care erau cu el au mers, s-au apropiat şi au venit în faţa cetăţii. Şi-au fixat tabăra la nord de Ái; o vale era între ei şi Ái.

12. [Iósue] a luat circa cinci mii de oameni şi i-a pus supraveghetori între Bétel şi Ái, la vest de cetate.

13. Poporul a aşezat tabăra la nord de cetate şi supraveghetorii la vest de cetate. Iósue s-a dus în noaptea aceea în mijlocul văii.

14. Când a văzut regele din Ái [aceasta], oamenii din Ái s-au grăbit, s-au sculat şi au ieşit înaintea lui Israél la luptă, el şi tot poporul său la locul fixat, în faţă cu Arabáh. Dar el nu ştia că i se întinsese o cursă din spatele cetăţii.

15. Iósue şi tot Israélul s-au prefăcut că sunt bătuţi şi au fugit pe drumul spre pustiu.

16. Au adunat tot poporul din cetate ca să-i urmărească. L-au urmărit pe Iósue şi au fost atraşi departe de cetate.

17. Nu a rămas niciun om în Ái şi în Bétel care să nu fi ieşit după Israél. Au lăsat cetatea deschisă şi l-au urmărit pe Israél.

18. Domnul i-a zis lui Iósue: ,,Întinde suliţa pe care o ai în mână spre Ái, căci o voi da în mâna ta!”. Şi Iósue a întins suliţa pe care o avea în mână spre cetate.

19. Cei care supravegheau s-au ridicat de la locul lor şi au alergat când el şi-a întins mâna, au intrat în cetate şi au cucerit-o. Şi s-au grăbit să dea foc cetăţii.

20. Oamenii din Ái s-au întors şi, iată, fum se ridica din cetate până la ceruri. Nu ştiau încotro s-o apuce. Poporul [lui Israél] care fugea spre pustiu s-a întors împotriva urmăritorilor.

21. Iósue şi tot Israélul au văzut că supraveghetorii cuceriseră cetatea şi fum urca din cetate; s-au întors şi i-au lovit pe oamenii din Ái.

22. Ceilalţi au ieşit din cetate împotriva lor, aşa că [oamenii din Ái] erau în mijlocul lui Israél: unii într-o parte şi alţii în cealaltă. I-au lovit până când nu a mai rămas niciun supravieţuitor sau fugar.

23. Pe regele din Ái l-au prins şi l-au adus viu la Iósue.

24. Când Israélul a terminat de ucis toţi locuitorii din Ái în câmpie, în pustiul în care-l urmăriseră şi toţi au căzut prin ascuţişul sabiei până au fost nimiciţi, tot Israélul s-a întors la Ái şi l-au trecut prin ascuţişul sabiei.

25. Toţi cei care au căzut în ziua aceea, bărbaţi şi femei, au fost douăsprezece mii, toţi oameni din Ái.

26. Iósue nu şi-a tras mâna cu care întinsese suliţa până când au fost daţi nimicirii toţi locuitorii din Ái.

27. Doar animalele şi prada cetăţii le-a ţinut Israél pentru sine, după cuvântul Domnului pe care-l poruncise lui Iósue.

28. Iósue a ars [cetatea] Ái şi a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi.

29. Pe regele din Ái l-a spânzurat de un copac până spre seară. La apusul soarelui, Iósue a poruncit să coboare cadavrul său de pe copac şi să-l arunce lângă poarta cetăţii. Şi au ridicat peste el un morman mare de pietre [care a rămas] până în ziua de azi.

30. Atunci Iósue a zidit un altar pentru Domnul Dumnezeul lui Israél pe muntele Ébal,

31. aşa cum le poruncise Moise, slujitorul Domnului, fiilor lui Israél, şi cum este scris în cartea legii lui Moise: un altar din pietre întregi care nu fuseseră atinse de lamă de fier. Au adus pe el arderi de tot Domnului şi jertfe de împăcare.

32. Acolo, [Iósue] a scris pe pietre o copie a legii lui Moise; a scris-o înaintea fiilor lui Israél.

33. Tot Israélul, bătrânii, scribii şi judecătorii lui stăteau de o parte şi de alta a arcei, înaintea preoţilor levíţi care duceau arca alianţei Domnului – atât străinul, cât şi băştinaşul – jumătate dintre ei în dreptul muntelui Garizím şi jumătate în dreptul muntelui Ébal, după cum poruncise Moise, slujitorul Domnului, ca să binecuvânteze poporul lui Israél, la început.

34. După acestea, [Iósue] a citit toate cuvintele legii, binecuvântarea şi blestemul, după cum este scris în Cartea Legii.

35. Nu a rămas niciun cuvânt din tot ce poruncise Moise pe care Iósue să nu-l fi citit în faţa întregii adunări a lui Israél, în faţa femeilor, copiilor şi străinilor care mergeau în mijlocul lor.





“Seja grato e beije docemente a mão de Deus. É sempre a mão de um pai que pune porque lhe quer bem” São Padre Pio de Pietrelcina