Eclesiastes, 10

1. Uma mosca morta infeta e corrompe o azeite perfumado. Um pouco de loucura é suficiente para corromper a sabedoria.*

1. Muştele moarte pot strica şi revărsa untdelemnul amestecat; puţină nebunie este mai de preţ decât înţelepciunea şi decât gloria.

2. O coração do sábio vai para a direi­ta, mas o coração do insensato para a esquerda.*

2. Inima celui înţelept este la dreapta lui, iar inima celui nesimţit este la stânga lui.

3. No meio da estrada, quando caminha o tolo, falta-lhe o bom senso, e todos dizem: “É um louco”.

3. Chiar şi pe drum merge ca nebunul, este lipsit de inimă şi spune despre fiecare: „Este nebun”.

4. Se a ira do príncipe se inflama contra ti, não abandones o teu lugar, porque a calma previne grandes erros.

4. Dacă duhul celui care conduce se ridică împotriva ta, nu-ţi lăsa locul, căci calmul linişteşte păcate mari!

5. Vi debaixo do sol um mal, uma falha da parte do soberano:

5. Există un rău pe care l-am văzut sub soare ca greşeala care iese de la cel care are putere:

6. o insensato ocupa os mais altos cargos, enquanto que os homens de valor estão colocados em empregos inferiores.

6. cel nebun este pus pe înălţimi mari, iar cei bogaţi se aşază în locuri joase.

7. Vi escravos montarem a cavalo e príncipes andarem a pé como escravos.

7. Am văzut sclavi pe cai şi conducători care mergeau ca sclavii pe pământ.

8. Quem cava uma fossa poderá nela cair, e quem derruba um muro poderá ser picado por uma serpente.

8. Cine sapă o groapă cade în ea şi cine dărâmă un zid este muşcat de şarpe.

9. Quem lavra pedras poderá machucar-se; quem corta a lenha se machuca com ela.

9. Cine taie pietre poate fi rănit de ele, iar cine crapă lemne este în pericol din cauza lor.

10. Se o ferro estiver embotado e não for afiado o gume, é preciso redobrar de esforços; mas afiá-lo é uma vantagem que a sabedoria proporciona.*

10. Dacă fierul este tocit şi tăişul nu este ascuţit, trebuie să fie mai puternice forţele.

11. Se a serpente morder por erro de encantamento, não vale a pena ser encantador.

11. Dacă muşcă şarpele fără să fi fost descântat, nu este niciun avantaj pentru cel care descântă. Înţelepciunea şi prostia

12. As palavras do sábio alcançam-lhe o favor, mas os lábios do insensato causam a sua perda.

12. Cuvintele gurii celui înţelept sunt har, dar buzele celui nesimţit îl pierd.

13. O começo de suas palavras é uma estultícia, e o final de seu discurso é uma perigosa insânia.

13. Începutul cuvintelor gurii sale sunt nebunie, iar sfârşitul gurii sale este prostia cea mai rea.

14. O insensato multiplica as palavras. O homem não conhece o futuro. Quem lhe poderia dizer o que há de acontecer em seguida?

14. Nebunul îşi înmulţeşte cuvintele; omul nu ştie ce va fi; cine-i va face cunoscut ce va fi după el?

15. O trabalho do insensato o fatiga, pois nem sequer sabe ir à cidade.*

15. Truda celui nesimţit îl oboseşte, când nu ştie să meargă în cetate.

16. Ai de ti, país, cujo rei é um menino e cujos príncipes comem desde a manhã.

16. Vai de tine, ţară al cărei rege este un tânăr şi ale cărei căpetenii mănâncă de dimineaţă!

17. Feliz de ti, país, cujo rei é de família nobre e cujos príncipes comem em hora conveniente, não por devassidão, mas para sua própria refeição.

17. Dar ferice de tine, ţară al cărei rege este un fiu de nobili, ale cărei căpetenii mănâncă la timp pentru a se întări, şi nu pentru a bea.

18. Por causa do desleixo desabará o madeiramento e, quando as mãos são inativas, choverá dentro da casa.

18. Din cauza lenei cade grinda şi din cauza delăsării mâinilor picură în casă.

19. Faz-se festa para se divertir; o vinho alegra a vida, e o dinheiro serve para tudo.

19. Fac pâine pentru voioşie şi vinul înveseleşte viaţa, iar argintul răspunde la toate.

20. Não digas mal do rei, nem mesmo em pensamento! Mesmo dentro de teu quarto, não digas mal do poderoso. Porque um passarinho do céu poderia levar tua palavra, e as aves repetirem tuas frases.

20. Nu-l blestema pe rege nici în gândul tău şi nu-l blestema pe cel bogat nici în camera ta de dormit! Căci pasărea cerului face să umble glasul şi zburătoarele fac cunoscut lucrul.