1. Cel care-şi iubeşte fiul foloseşte pentru el biciul, ca să se bucure de el în cele din urmă!

2. Cel care-şi educă fiul va avea folos pe urma lui şi în mijlocul cunoscuţilor se va lăuda cu el.

3. Cel care-şi învaţă fiul îl va face gelos pe duşman şi înaintea prietenilor se va bucura cu el.

4. Când îi moare tatăl, e ca şi cum nu ar fi murit, căci lasă după el unul asemenea lui.

5. În [timpul] vieţii sale l-a văzut şi s-a bucurat, iar la moartea lui nu s-a întristat.

6. Înaintea duşmanilor a lăsat un răzbunător, iar prietenilor, pe cel care să le răsplătească bunătatea.

7. Cel care-şi răsfaţă fiul îi va lega rănile şi la orice strigăt i se vor tulbura măruntaiele.

8. Un cal neîmblânzit devine nărăvaş, iar fiul lăsat [în voia lui] devine obraznic.

9. Alintă-ţi fiul şi îţi va face surprize; joacă-te cu el şi te va întrista!

10. Nu râde împreună cu el, ca să nu suferi împreună cu el, căci la sfârşit vei scrâşni din dinţi!

11. Nu-i da putere din tinereţe şi să nu treci cu vederea erorile sale!

12. Leagă-i din tinereţe grumazul! Frânge-i coastele cât încă este copil, ca nu cumva, fiind încăpăţânat, să nu te asculte şi ca să nu ai [parte] de la el de chinul sufletului!

13. Educă-ţi fiul şi munceşte cu el, ca să nu te loveşti de neruşinarea lui!

14. Mai bine un sărac sănătos şi puternic la chip decât un bogat biciuit în trupul său.

15. Sănătatea şi vigoarea sunt mai bune decât tot aurul şi trupul puternic, decât avuţia nemăsurată.

16. Nu este bogăţie mai bună decât sănătatea trupului şi nu este bucurie mai presus decât mulţumirea inimii.

17. Este mai bună moartea decât o viaţă amară şi odihna veşniciei, decât boala persistentă.

18. Bunurile revărsate la o gură închisă sunt ca ofertele de hrană puse pe un mormânt.

19. La ce-i foloseşte idolului [darul] de fructe? El nu mănâncă şi nici nu miroase. Tot astfel este cel persecutat de Domnul.

20. Cel care priveşte cu ochii şi suspină este ca eunucul care îmbrăţişează o fecioară şi suspină: aşa este cel care face judecată cu forţa.

21. Nu-ţi da tristeţii sufletul şi nu te strâmtora pe tine însuţi prin planul tău!

22. Bucuria inimii este viaţa omului şi veselia omului este lungime de zile.

23. Distrează-ţi sufletul şi mângâie-ţi inima, ţine departe de tine tristeţea! Căci tristeţea i-a pierdut pe mulţi şi nu este niciun folos în ea.

24. Gelozia şi mânia împuţinează zilele şi preocuparea aduce bătrâneţea înainte de vreme.

25. O inimă radioasă este bună şi la mese: va avea grijă şi de mâncărurile ei.





O Pai celeste está sempre disposto a contentá-lo em tudo o que for para o seu bem”. São Padre Pio de Pietrelcina