1. Leneşul este considerat ca o piatră murdară, oricine fluieră spre dezonoarea lui.

2. Leneşul este considerat ca un boţ de balegă, oricine îl ridică îşi scutură mâna.

3. Ruşinea tatălui este naşterea unui [copil] needucat, iar cea a unei fiice este spre pagubă.

4. Fiica inteligentă îşi va moşteni soţul, dar cea neruşinată este spre tristeţea celui care i-a dat naştere.

5. Cea obraznică face de ruşine şi tatăl, şi soţul şi va fi dispreţuită de amândoi.

6. O muzică în timp de jale este vorbirea nepotrivită, dar biciul şi disciplina, în orice timp, sunt înţelepciune.

7. Copiii care au hrană pentru o viaţă bună ascund originea umilă a părinţilor lor.

8. Copiii care se laudă cu îngâmfare şi lipsă de educaţie întinează bunul renume al celor care i-au născut.

9. Cel care-l învaţă pe un nebun este ca unul care lipeşte un ciob sau ca unul care-l trezeşte pe cel căzut într-un somn adânc.

10. Cel care discută cu un nebun este precum cel care discută cu unul care moţăie; la sfârşit îi va spune: „Ce-i?”.

11. Plângi pentru un mort, căci l-a părăsit lumina! Plângi pentru un nebun, căci l-a părăsit înţelegerea! Plângi mai degrabă pentru un mort, căci se odihneşte! Căci viaţa nebunului este mai rea decât moartea.

12. Jalea pentru un mort este de şapte zile, dar pentru un nebun şi un nelegiuit, toate zilele vieţii lor.

13. Nu înmulţi cuvântul cu cel nepriceput şi nu te du la cel prost, căci, fiind prost, te va face de ruşine în toate! Păzeşte-te de el, ca să nu ai de suferit şi să nu te profanezi când el se va scutura. Întoarce-te de la el şi vei afla odihnă şi nu te vei scârbi de zăpăceala lui.

14. Ce este mai greu decât plumbul şi care este numele lui, dacă nu „nebun”?

15. Nisipul, sarea şi o bucată de fier sunt mai uşor de purtat decât omul prost.

16. O îmbinare de lemne legate într-o casă, la un cutremur, nu se desface, tot aşa inima întărită de o voinţă gândită nu se descurajează în timpul [de încercare].

17. Inima susţinută de o gândire înţelegătoare este ca o podoabă de tencuială pe un perete neted.

18. Parii înfipţi pe un vârf de deal nu rezistă în faţa vântului, tot aşa inima intimidată din cauza gândirii nebuneşti nu rezistă în faţa oricărei frici.

19. Cel care străpunge un ochi face să curgă lacrimile, iar cel care străpunge inima scoate la lumină sentimentul.

20. Cel care aruncă în păsări cu piatra le alungă şi cel care-l jigneşte pe prieten rupe prietenia.

21. Dacă ai scoate sabia împotriva prietenului, nu dispera, căci este cale de întoarcere!

22. Dacă deschizi gura împotriva prietenului, nu te speria: există împăcare, în afară de jignire, aroganţă, dezvăluirea tainei şi rana înşelăciunii: de toate acestea fuge orice prieten.

23. Dobândeşte încrederea aproapelui când este în sărăcie, ca să te umpli împreună cu el de cele bune ale sale! Rămâi cu el în timpul strâmtorării, ca să ai parte împreună cu el de moştenirea lui! Aparenţa nu este de dispreţuit întotdeauna şi nici nu-i de mirare un bogat care nu are minte.

24. Înainte de foc sunt aburul cuptorului şi fumul; tot aşa, înainte de sânge sunt insultele.

25. Nu mă voi ruşina să acopăr un prieten şi nu mă voi ascunde de faţa lui.

26. Dacă mi se va întâmpla ceva rău din cauza lui, oricine aude se va păzi de el.

27. Cine va da o pază gurii mele şi un sigiliu prevăzător pentru buzele mele, ca să nu cad din cauza lor şi gura mea să nu mă piardă?





“Nunca vá se deitar sem antes examinar a sua consciência sobre o dia que passou. Enderece todos os seus pensamentos a Deus, consagre-lhe todo o seu ser e também todos os seus irmãos. Ofereça à glória de Deus o repouso que você vai iniciar e não esqueça do seu Anjo da Guarda que está sempre com você.” São Padre Pio de Pietrelcina