1. Iacób a pornit la drum şi a mers în ţara fiilor răsăritului.

2. S-a uitat şi iată că pe câmp era o fântână; şi, iată, erau trei turme de oi care erau întinse lângă ea; căci din acea fântână se adăpau turmele. Piatra de pe gura fântânii era mare.

3. Când se adunau acolo toate turmele, [păstorii] rostogoleau piatra de pe gura fântânii şi adăpau turma, apoi puneau piatra la loc pe gura fântânii.

4. Iacób le-a zis: „Fraţii mei, de unde sunteţi voi?”. Ei au răspuns: „Suntem din Harán”.

5. El le-a zis: „Îl cunoaşteţi pe Lában, fiul lui Nahór?”. „Îl cunoaştem”, i-au spus ei.

6. El le-a zis: „Este sănătos?”. „Sănătos”, au spus ei. Şi, iată, Rahéla, fiica lui, venea cu turma.

7. El a zis: „Iată, mai este încă mult din zi şi nu este încă timpul să adunaţi turmele: adăpaţi turma şi duceţi-vă să le paşteţi!”.

8. Ei i-au zis: „Nu putem, până ce nu se adună toate turmele; atunci [păstorii] rostogolesc piatra de pe gura fântânii şi adăpăm turma”.

9. Pe când le vorbea el, venea Rahéla cu turma tatălui său; căci ea o păștea.

10. Când a văzut-o Iacób pe Rahéla, fiica lui Lában, fratele mamei sale, şi turma lui Lában, fratele mamei sale, Iacób s-a apropiat şi a rostogolit piatra de pe gura fântânii şi a adăpat turma lui Lában, fratele mamei sale.

11. Şi a sărutat-o Iacób pe Rahéla, şi-a ridicat glasul şi a plâns.

12. Iacób i-a făcut cunoscut Rahélei că este fratele tatălui ei şi că este fiul Rebécăi. Ea a alergat şi i-a făcut cunoscut tatălui ei.

13. Când a auzit Lában vestea despre Iacób, fiul surorii sale, a alergat să-l întâmpine, l-a îmbrăţişat, l-a sărutat şi l-a făcut să vină în casa lui. Şi [Iacób] i-a povestit lui Lában toate aceste lucruri.

14. Lában i-a zis: „Cu adevărat, tu eşti din oasele mele şi din carnea mea!”. Şi a stat [Iacób] cu el o lună de zile.

15. Apoi Lában i-a zis lui Iacób: „Fiindcă eşti fratele meu, îmi vei sluji oare degeaba? Fă-mi cunoscut: care ai vrea să-ţi fie plata?”!

16. Lában avea două fete: cea mai mare se numea Léa, iar cea mai mică, Rahéla.

17. Léa avea ochii tandri, iar Rahéla era bine alcătuită şi frumoasă la chip.

18. Iacób o iubea pe Rahéla şi a zis: „Îţi voi sluji şapte ani pentru Rahéla, fiica ta cea mai mică”.

19. Lában a răspuns: „Mai bine să ţi-o dau ţie decât s-o dau altui om. Rămâi la mine!”.

20. Astfel Iacób a slujit şapte ani pentru Rahéla, dar au fost în ochii lui precum [câteva] alte zile, atât de mult o iubea.

21. Iacób i-a zis lui Lában: „Zilele s-au împlinit, dă-mi soţia ca să intru la ea!”.

22. Lában i-a adunat pe toţi oamenii locului şi a făcut un ospăţ.

23. Seara, a luat-o pe Léa, fiica sa, şi a dus-o la el şi el a intrat la ea.

24. Lában i-a dat-o pe servitoarea sa Zilpá fiicei sale Léa ca servitoare.

25. Când s-a făcut dimineaţă, iată că era Léa. Atunci el i-a zis lui Lában: „De ce mi-ai făcut aceasta? Nu ţi-am slujit oare pentru Rahéla? Pentru ce m-ai înşelat?”.

26. Lában a zis: „prin părţile noastre [nu se obișnuiește] să fie dată [fata] mai mică înaintea celei mai mari.

27. Împlineşte săptămâna [nupţială] cu aceasta şi ţi-o voi da şi pe cealaltă în schimbul slujbei cu care mă vei sluji alţi şapte ani!”.

28. [Iacób] a făcut aşa şi a împlinit săptămâna cu aceasta; apoi [Lában] i-a dat-o pe Rahéla, fiica sa, de soţie.

29. Lában i-a dat-o ca servitoare fiicei sale Rahéla pe servitoarea sa Bílha.

30. Iacób a intrat şi la Rahéla, căci o iubea pe Rahéla mai mult decât pe Léa. Şi i-a mai slujit lui [Lában] alţi şapte ani.

31. Domnul a văzut că Léa era urâtă şi i-a deschis sânul. Iar Rahéla era sterilă.

32. Léa a zămislit şi a născut un fiu. I-a pus numele Rubén, căci spunea: „Domnul a văzut umilirea mea; mă va iubi de acum soţul meu”.

33. A zămislit din nou şi a născut un fiu; şi a zis: „Domnul a ascultat, căci eu sunt urâtă şi mi l-a dat şi pe acesta”. De aceea l-a numit Simeón.

34. A zămislit iarăşi şi a născut un fiu şi a zis: „De data asta, soţul meu se va ataşa de mine, căci i-am născut trei fii”. De aceea i-a pus numele Lévi.

35. A zămislit din nou şi a născut un fiu; şi a zis: „de data aceasta, îl voi lăuda pe Domnul”. De aceea i-a pus numele Iúda. Şi a încetat să mai nască.





“Por que a tentação passada deixa na alma uma certa perturbação? perguntou um penitente a Padre Pio. Ele respondeu: “Você já presenciou um tremor de terra? Quando tudo estremece a sua volta, você também é sacudido; no entanto, não necessariamente fica enterrado nos destroços!” São Padre Pio de Pietrelcina