Cartea Genezei, 12
6. Abrám a străbătut ţara până la locul numit Síhem, până la terebintul lui Móre. Pe atunci erau în ţară canaaneénii.
6. Abrám a străbătut ţara până la locul numit Síhem, până la terebintul lui Móre. Pe atunci erau în ţară canaaneénii.
Geneza 12 spune povestea modului în care Dumnezeu l -a chemat pe Abram să iasă din patrie și să meargă într -o țară pe care i -ar arăta -o. Abram s -a supus lui Dumnezeu și, ca urmare, Dumnezeu a promis că îl va binecuvânta și îl va face o națiune mare. Mai mult, Dumnezeu a promis că îi va binecuvânta pe cei care îl binecuvântează pe Abram și îi blestemă pe cei care l -au blestemat. Iată cinci versete legate de subiectele abordate în Geneza 12:
Geneza 15:6: „Abram a crezut în Domnul, iar asta i -a fost creditat drept dreptate”. Acest verset vorbește despre credința lui Abram în Dumnezeu și despre modul în care această credință i -a fost creditată ca dreptate. Această credință este o parte fundamentală a poveștii lui Abram, care și -a lăsat patria și a urmat ordinele lui Dumnezeu.
Geneza 17:1-2: "Când Abram avea nouăzeci și nouă de ani, Domnul i-a apărut și mi-a spus: Eu sunt Atotputernicul Dumneze; El merge în prezența mea și să fiu drept. Voi stabili legământul meu cu tine și te va multiplica - Hei este extraordinar ". În acest verset, Dumnezeu reafirmă legământul pe care l -a făcut cu Abram, promițându -l să -l binecuvânteze și să -l facă o mare națiune.
Exodul 23:22: „Dacă ascultați cu atenție vocea voastră și faceți tot ce spun eu, voi fi dușman al dușmanilor și adversarul adversarilor voștri”. Acest verset vorbește despre promisiunea lui Dumnezeu de a -i proteja pe Abram și pe urmașii săi și de a lupta în favoarea lor împotriva dușmanilor săi.
Deuteronom 1:8: „Vezi, ți -am dat acest pământ. Entre și intră în posesia pământului pe care Domnul a jurat să -l dea strămoșilor săi, Abraham, Isaac și Iacob și urmașilor săi după ei”. Acest verset vorbește despre promisiunea lui Dumnezeu față de Abram al unei țări pe care i -ar arăta -o și cum a fost îndeplinită această promisiune când urmașii săi au intrat în țara promisă.
Evrei 11:8: „Prin credința Avraam, atunci când a fost chemat, s -a supus și a mers într -un loc pe care urma să -l primească ca moștenire. A plecat, fără să știe unde va merge”. Acest verset vorbește despre credința lui Abram în Dumnezeu și despre cum a ascultat ordinele lui Dumnezeu, chiar și fără să știe unde mergea. Această credință este una dintre principalele caracteristici ale lui Abram din întreaga Biblie.
“Deus quer que as suas misérias sejam o trono da Sua misericórdia.” São Padre Pio de Pietrelcina
