Fundar 5410 Resultados para: ina
Şi a zis Dumnezeu: „Să fie lumină!”. Şi a fost lumină. (Cartea Genezei 1, 3)
Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric. (Cartea Genezei 1, 4)
Dumnezeu a numit lumina „zi”, iar întunericul l-a numit „noapte”. Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă: ziua întâi. (Cartea Genezei 1, 5)
Şi a zis Dumnezeu: „Să fie luminători pe firmamentul cerului, ca să despartă ziua de noapte şi să fie semne pentru sărbători, pentru zile şi ani, (Cartea Genezei 1, 14)
şi să fie luminători pe firmamentul cerului ca să lumineze pământul!”. Şi aşa a fost. (Cartea Genezei 1, 15)
Şi a făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mare – ca să stăpânească ziua – şi luminătorul cel mic – ca să stăpânească noaptea – şi stelele. (Cartea Genezei 1, 16)
să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că era bine. (Cartea Genezei 1, 18)
Şi Dumnezeu a creat peştii cei mari şi toate fiinţele vii care mişună în ape, după specia lor, şi toate păsările înaripate, după specia lor. Şi a văzut Dumnezeu că era bun. (Cartea Genezei 1, 21)
Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Éden, spre răsărit, şi l-a pus acolo pe omul pe care îl plăsmuise. (Cartea Genezei 2, 8)
Un râu ieşea din Éden ca să ude grădina şi de acolo se împărţea în patru braţe. (Cartea Genezei 2, 10)
Domnul Dumnezeu l-a luat pe om şi l-a pus în grădina Édenului ca să o lucreze şi să o păzească. (Cartea Genezei 2, 15)
Amândoi, bărbatul şi femeia lui, erau goi, dar nu se ruşinau unul de altul. (Cartea Genezei 2, 25)
