Fundar 78 Resultados para: copilul

  • Slujitorii lui i-au zis: „Ce este lucrul acesta pe care îl faci? Când trăia copilul, posteai şi plângeai; acum, când a murit copilul, te ridici şi mănânci!”. (Cartea a doua a lui Samuél 12, 21)

  • El a răspuns: „Când trăia copilul posteam şi plângeam, căci ziceam: «Cine ştie? Poate se va îndura Domnul de mine şi va ţine copilul în viaţă!». (Cartea a doua a lui Samuél 12, 22)

  • Regele a zis: „Împărţiţi copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!”. (Cartea întâi a Regilor 3, 25)

  • Atunci femeia al cărei copil era viu a simţit că i se rupe inima pentru copil şi i-a zis împăratului: „Te rog, domnul meu, dă-i-l ei pe copilul cel viu, dar nu-l omorâţi!”. Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu, nici al tău, ci să-l împartă!”. (Cartea întâi a Regilor 3, 26)

  • Regele a zis: „Daţi-i [celei dintâi] copilul cel viu şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui”. (Cartea întâi a Regilor 3, 27)

  • Ia cu tine zece pâini, turte şi un vas cu miere şi mergi la el, iar el îţi va spune ce va fi cu copilul!”. (Cartea întâi a Regilor 14, 3)

  • Tu ridică-te şi mergi acasă! Când picioarele tale vor ajunge în cetate, copilul va muri. (Cartea întâi a Regilor 14, 12)

  • Soţia lui Ieroboám s-a ridicat, a plecat şi a venit la Tirţá. Când a ajuns la pragul casei, copilul a murit. (Cartea întâi a Regilor 14, 17)

  • Ilíe a luat copilul, l-a coborât din camera de sus în casă şi l-a dat mamei lui. Şi a zis Ilíe: „Iată, fiul tău este viu!”. (Cartea întâi a Regilor 17, 23)

  • Copilul a crescut. Într-o zi s-a dus la tatăl său [care era] cu secerătorii. (Cartea a doua a Regilor 4, 18)

  • [Slujitorul] l-a luat şi l-a dus la mama lui. Copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază, apoi a murit. (Cartea a doua a Regilor 4, 20)

  • Acum, aleargă în faţa ei şi spune-i: «Eşti bine? Soţul tău este bine? Copilul este bine?»”. Ea a răspuns: „Bine”. (Cartea a doua a Regilor 4, 26)


“O Senhor sempre orienta e chama; mas não se quer segui-lo e responder-lhe, pois só se vê os próprios interesses. Às vezes, pelo fato de se ouvir sempre a Sua voz, ninguém mais se apercebe dela; mas o Senhor ilumina e chama. São os homens que se colocam na posição de não conseguir mais escutar.” São Padre Pio de Pietrelcina