Fundar 269 Resultados para: calea deschisă
ci ai umblat pe calea regilor lui Israél; pentru că i-ai făcut pe Iúda şi pe locuitorii Ierusalímului să se prostitueze aşa cum s-a prostituat casa lui Aháb şi pentru că i-ai ucis pe fraţii tăi, din casa tatălui tău, care erau mai buni decât tine, (Cartea a doua a Cronicilor 21, 13)
Acolo, la râul Ahavá, am declarat un post ca să ne umilim înaintea Dumnezeului nostru şi ca să căutăm calea cea dreaptă pentru noi, pentru fiii noştri şi pentru bunurile noastre. (Cartea lui Ésdra 8, 21)
Sanbalát l-a trimis la mine în acelaşi mod pe slujitorul său, care avea în mână o scrisoare deschisă. (Cartea lui Nehemía 6, 5)
Într-o coloană de nor i-ai călăuzit ziua şi într-o coloană de foc noaptea, ca să le luminezi calea pe care să meargă. (Cartea lui Nehemía 9, 12)
tu, în îndurarea ta cea mare, nu i-ai abandonat în pustiu; nu ai îndepărtat de la ei coloana de nor ca să îi călăuzeşti ziua şi nici coloana de foc noaptea ca să le luminezi calea pe care să meargă. (Cartea lui Nehemía 9, 19)
S-au îndepărtat de la calea părinţilor lor şi s-au închinat Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Dar i-au alungat din faţa zeilor lor, iar ei au fugit în Mesopotámia şi au locuit acolo ca străini multe zile. (Cartea Iudítei 5, 8)
Dar când s-au îndepărtat de la calea pe care le-a stabilit-o, au fost nimiciţi cu totul prin foarte multe războaie şi au fost duşi captivi într-o ţară care nu era a lor, iar templul Dumnezeului lor a devenit una cu pământul şi cetăţile lor au fost luate în stăpânire de către duşmanii lor. (Cartea Iudítei 5, 18)
Aş vrea să merg înaintea lui Holoférn, comandantul suprem al armatei voastre, ca să-i spun cuvinte adevărate şi să-i arăt calea pe care să meargă ca să pună stăpânire pe tot ţinutul muntos fără să piardă dintre bărbaţii lui niciun om şi nicio suflare de viaţă”. (Cartea Iudítei 10, 13)
Când urca, se ruga la Domnul Dumnezeul lui Israél să-i îndrepte calea pentru ridicarea fiilor poporului său. (Cartea Iudítei 12, 8)
Viu este Domnul, care m-a ocrotit pe calea mea pe care am mers, pentru că faţa mea l-a amăgit spre pieirea lui. El nu a făcut niciun păcat cu mine spre dezonoare şi ruşine!”. (Cartea Iudítei 13, 16)
Dumnezeu să-ţi dăruiască cele care sunt spre înălţare veşnică şi să te viziteze cu binefacerile sale, pentru că nu ţi-ai cruţat viaţa în timpul umilirii poporului nostru, ci te-ai împotrivit căderii noastre umblând pe [calea] cea dreaptă a Dumnezeului nostru!”. Şi tot poporul a zis: „Aşa să fie! Aşa să fie”. (Cartea Iudítei 13, 20)
Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei şi plăcut de mulţi fraţi ai săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit de pace întregii sale descendenţe. (3a) Mardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! (3b) Îmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri şi peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: (3c) izvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele şi apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele şi a făcut-o regină. (3d) Cei doi balauri sunt eu şi Amán. (3e) Popoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. (3f) Poporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu şi au fost mântuiţi; Domnul l-a mântuit pe poporul său şi ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne şi minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. (3g) De aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu şi unul pentru toate popoarele. (3h) Aceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi înaintea tuturor popoarelor. (3i) Dumnezeu şi-a amintit de poporul său şi a făcut dreptate pentru moştenirea sa. (3k) Vor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generaţie, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”. (3l) În anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu şi al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot şi levít, şi Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím. (Cartea Estérei 11, 3)
