Fundar 4208 Resultados para: Zeu
Mâna mea cea puternică ar putea să vă facă rău; dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a vorbit noaptea trecută şi mi-a zis: «Fereşte-te, nu cumva să-i vorbeşti lui Iacób nici de bine, nici de rău!». (Cartea Genezei 31, 29)
Dacă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Abrahám şi Cel temut de Isáac, nu ar fi fost cu mine, acum m-ai fi trimis [cu mâinile] goale. Dar Dumnezeu a văzut umilirea mea şi osteneala palmelor mele şi a decis ieri [noapte]”. (Cartea Genezei 31, 42)
Dacă le vei umili pe fiicele mele şi dacă vei mai lua alte soţii în afară de fiicele mele, vezi – chiar dacă nu este nimeni cu noi –, Dumnezeu este martor între mine şi tine”. (Cartea Genezei 31, 50)
Dumnezeul lui Abrahám şi Dumnezeul lui Nahór să judece între noi – acesta era Dumnezeul tatălui lor”. Iacób a jurat pe cel temut de tatăl său, Isáac. (Cartea Genezei 31, 53)
Iacób a plecat pe drumul lui şi i-au ieşit înainte îngerii lui Dumnezeu. (Cartea Genezei 32, 2)
Când i-a văzut, Iacób a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!”. De aceea a pus locului aceluia numele Mahanáim. (Cartea Genezei 32, 3)
Iacób a zis: „Dumnezeule al tatălui meu Abrahám şi Dumnezeule al tatălui meu Isáac, Doamne, care mi-ai zis: «Întoarce-te în ţara ta şi la rudele tale şi eu îţi voi face bine!»! (Cartea Genezei 32, 10)
I-a zis: „Nu vei mai fi chemat cu numele „Iacób”, ci cu „Israél”, pentru că te-ai luptat cu Dumnezeu şi cu oamenii şi ai biruit”. (Cartea Genezei 32, 29)
Iacób i-a dat locului numele de „Peniél”, căci [zicea]: „L-am văzut pe Dumnezeu faţă către faţă şi sufletul meu s-a salvat”. (Cartea Genezei 32, 31)
Şi-a ridicat ochii, a văzut femeile şi copiii şi a zis: „Cine sunt aceştia [care sunt] cu tine?”. [Iacób] a răspuns: „Copiii pe care Dumnezeu s-a milostivit [să-i dăruiască] servitorului tău”. (Cartea Genezei 33, 5)
Iacób a răspuns: „Nu, te rog! Dacă am aflat har în ochii tăi, primeşte darul meu din mâna mea; căci am văzut faţa ta aşa cum aş fi văzut faţa lui Dumnezeu, aşa de binevoitor mi-ai fost. (Cartea Genezei 33, 10)
Primeşte, te rog, binecuvântarea mea, care ţi-a fost adusă, fiindcă Dumnezeu s-a milostivit de mine şi am de toate!”. Şi a stăruit, iar el a primit. (Cartea Genezei 33, 11)