Eclesiástico, 11

1. A sabedoria do humilde levantará a sua cabeça e o fará sentar-se no meio dos grandes.

1. Înţelepciunea celui umil îi va înălţa capul şi îl va aşeza în mijlocul celor mari.

2. Não avalies um homem pela sua aparência, não desprezes um homem pelo seu aspecto.

2. Nu adu laudă unui om pentru frumuseţea lui şi nu-l dispreţui pe om din cauza înfăţişării sale!

3. Pequena é a abelha entre os seres alados: o que produz, entretanto, é o que há de mais doce.

3. Albina este mică între zburătoare, dar rodul ei este primul între cele dulci.

4. Não te glories nunca de tuas vestes, não te engrandeças no dia em que fores homenageado, pois só as obras do Altíssimo são admiráveis, dignas de glória, misteriosas e invisíveis.*

4. Nu te mândri pentru hainele cu care te învălui şi nu te înălţa în ziua gloriei! Căci lucrările Domnului sunt minunate şi faptele sale sunt ascunse oamenilor.

5. Muitos príncipes ocuparam o trono, e alguém, em quem se não pensava, usou o diadema.*

5. Mulţi dominatori s-au aşezat pe pământ, dar un necunoscut a purtat diadema.

6. Muitos poderosos foram grandemente oprimidos, e homens ilustres foram entregues às mãos de outrem.

6. Mulţi puternici au fost necinstiţi foarte mult şi cei renumiţi au fost daţi în mâinile altora.

7. Não censures ninguém antes de estares bem informado; e quando te tiveres informado, repreende com equidade;

7. Nu blama înainte să cercetezi, cunoaşte mai întâi şi apoi condamnă!

8. nada respondas antes de ter ouvido, não interrompas ninguém no meio do seu discurso.

8. Nu răspunde înainte de a asculta şi nu te amesteca în mijlocul cuvântărilor!

9. Não indagues das coisas que não te dizem respeito; não te assentes com os maus para julgar.*

9. Pentru un lucru care nu este necesar, nu te certa şi nu te băga în judecata celor păcătoşi!

10. Meu filho, não empreendas coisas em demasia, porque, se adquirires riquezas, não ficarás isento de culpa; se empreenderes muitos negócios, não poderás abrangê-los; se te antecipares, não te sairás bem deles.*

10. Fiule, activităţile tale să nu fie prea multe! Dacă le înmulţeşti, nu vei fi nevinovat; dacă le urmăreşti, nu le vei cuprinde şi nu vei scăpa fugind.

11. Há ímpio que trabalha, se apressa e se queixa, porém só se torna menos rico.

11. Este cineva care [cu cât] trudeşte, se chinuie şi se grăbeşte, cu atât mai mult ajunge mai târziu.

12. Há homem esgotado e em grande necessidade de alívio, pobre de energia e rico em necessidades,

12. Există cel slab care are nevoie de ajutor, cel lipsit de putere şi pentru care sărăcia prisosește, dar ochii Domnului au privit la el spre bine şi l-au ridicat din umilirea lui.

13. que o olhar de Deus considera com benevolência, e ele o tira do desalento para lhe dar ânimo; muitos, ao verem isso, ficam surpreendidos e dão glória a Deus.

13. Îi va înălţa capul şi mulţi se vor mira de el.

14. Bens e males, vida e morte, pobreza e riqueza vêm de Deus.

14. Cele bune şi cele rele, viaţa şi moartea, sărăcia şi bogăţia sunt de la Domnul.

15. Em Deus se encontram a sabedoria, o conhecimento e a ciência da lei; nele residem a caridade e as boas obras.

15. Înţelepciunea şi ştiinţa, cunoaşterea legii sunt de la Domnul; iubirea şi căile faptelor bune sunt de la el.

16. O erro e as trevas foram criados com os pecadores; aqueles que se comprazem no mal envelhecerão no mal.

16. Înşelarea şi întunericul sunt create pentru cei păcătoşi, cei care se bucură pentru rău vor îmbătrâni cu cele rele.

17. O dom de Deus permanece nos justos, e seu aproveitamento assegura um triunfo eterno.

17. Darul lui Dumnezeu rămâne pentru cei pioşi şi bunăvoinţa sa îi va face să prospere în veci.

18. Há homem que enriquece, vivendo com economia, e a única recompensa que dela usufrui é a

18. Este cineva care se îmbogăţeşte din grijă şi economie, dar aceasta este partea răsplăţii lui.

19. de poder dizer: “Achei o repouso, vou agora desfrutar meus haveres sozinho”.

19. Când el zice: „Am aflat linişte; acum voi mânca din bunurile mele”, nu ştie ce timp va veni, le va lăsa altora şi va muri.

20. E ele não considera que o tempo passa, que vem a morte, e que, ao morrer, tudo deixará para os outros.

20. Stai în alianţa lui, vorbeşte despre ea şi îmbătrâneşte în lucrarea ta!

21. Permanece firme em tua aliança com Deus; que isto seja sempre o assunto de tuas conversas. E envelhece praticando os mandamentos.

21. Nu te minuna de lucrările celui păcătos! Crede în Domnul şi rămâi în truda ta! Căci este uşor în ochii Domnului să-l îmbogăţească repede pe cel nevoiaş, dintr-odată.

22. Não prestes atenção ao que fazem os pecadores; põe tua confiança em Deus, e limita-te ao que fazes.

22. Binecuvântarea Domnului este răsplata celui pios şi într-o clipă înfloreşte binecuvântarea lui.

23. É, com efeito, coisa fácil aos olhos de Deus enriquecer repentinamente o pobre.

23. Nu spune: „Ce nevoie am şi care bunuri sunt ale mele de acum?”!

24. A bênção divina não se faz esperar para recompensar o justo. Em pouco tempo ele o faz crescer e dar fruto.

24. Nu spune: „Îmi este de ajuns şi ce anume mi-ar putea dăuna de acum?”!

25. Não digas: “De que preciso eu? Que tenho a esperar doravante?”.

25. În ziua celor bune se uită cele rele, iar în ziua celor rele nu se mai amintesc cele bune.

26. Não digas tampouco: “Eu me basto a mim mesmo; que mal posso temer para o futuro?”.

26. Este uşor înaintea Domnului ca în ziua morţii să-l răsplătească pe om după căile sale.

27. No dia feliz não percas a recordação dos males, nem a recordação do bem no dia infeliz.

27. Răutatea unui ceas face să se uite bunăstarea şi la moartea unui om se dezvăluie faptele lui.

28. Pois no dia da morte é fácil para Deus dar a cada um conforme o seu comportamento.

28. Înainte de moarte, nu-l declara fericit pe nimeni! Omul este cunoscut prin copiii lui.

29. A dor de um instante faz esquecer os maiores prazeres; com a morte do homem, todos os seus atos serão desvendados.

29. Nu adu în casă orice om, căci multe sunt capcanele înşelătorului!

30. Não louves a homem algum antes de sua morte, pois é em seus filhos que se reconhece um homem.*

30. Ca o potârniche închisă în colivie, aşa este inima celui arogant şi ca un spion care priveşte căderea.

31. Não tragas um homem qualquer à tua casa, pois numerosas são as armadilhas do que engana.

31. Schimbând cele bune în rele, el stă la pândă şi va găsi cusur şi în cele alese.

32. Assim como sai um hálito fétido de um estômago estragado, assim como a perdiz atrai para a armadilha, e o cabrito para os laços, assim é o coração dos soberbos, e daquele que está à espreita para ver a ruína do próximo.

32. Înmulţeşte cărbunii de la o scânteie de foc, iar omul păcătos stă la pândă pentru sânge.

33. Transformando o bem em mal, ele arma ciladas, e põe nódoas nas coisas mais puras.

33. Fii atent la cel răufăcător, căci el unelteşte cele rele, ca nu cumva să-ţi dea vreun cusur pentru vecie!

34. Uma centelha basta para acender uma grande fogueira; um só rebanho é causa de múltiplos morticínios, e o pecador procura traiçoeiramente derramar sangue.

34. Găzduieşte un străin şi te va tulbura prin frământare şi te va înstrăina de ai tăi!

35. Acautela-te contra o corruptor que trama a iniquidade, para não acontecer que ele faça de ti um eterno objeto de mofa.

35.

36. Dás entrada em tua casa ao estrangeiro? Ele aí suscitará uma discórdia que te derrubará e te tornará inimigo das pessoas de tua própria casa.*

36.