I Reis, 22

1. Três anos se passaram sem lutas entre a Síria e Israel. 2 No terceiro ano, Josafá, rei de Judá, veio ter com o rei de Israel.

1. Au trecut trei ani fără să fie război între Arám şi fiii lui Israél.

2.

2. În anul al treilea, Iosafát, regele lui Iúda, a coborât la regele lui Israél.

3. Este tinha dito aos seus servos: “Sabeis, porventura, que Ramot de Galaad é nossa e que nós temos descuidado de retomá-la do rei da Síria?”.

3. Regele lui Israél le-a zis slujitorilor săi: „Ştiţi că Ramót din Galaád este al nostru. Iar noi stăm liniştiţi şi nu-l luăm [înapoi] din mâna regelui lui Arám”.

4. E disse a Josafá: “Queres vir comigo à guerra contra Ramot de Galaad?”. Josafá respondeu: “Farei o que fizeres, meu povo fará o que fizer o teu e minha cavalaria fará o que fizer a tua”.

4. Şi i-a zis lui Iosafát: „Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva [cetăţii] Ramót din Galaád?”. Iosafát i-a răspuns regelui lui Israél: „Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi!”.

5. E continuando a falar ao rei de Israel, Josafá ajuntou: “Consulta antes de tudo ou te peço, o oráculo do Senhor”.

5. Apoi Iosafát i-a zis regelui lui Israél: „Consultă azi, te rog, cuvântul Domnului!”.

6. O rei de Israel, tendo reunido os profetas, que eram em número de quatrocentos, perguntou-lhes: “Devo eu ir atacar Ramot de Galaad ou devo-me abster?”. Eles responderam: “Vai! O Senhor a entregará nas mãos do rei”.

6. Regele lui Israél i-a adunat pe profeţi, cam patru sute, şi le-a zis: „Să merg să lupt împotriva [cetăţii] Ramót din Galaád sau să renunţ?”. Ei i-au răspuns: „Mergi! Domnul l-a dat în mâinile regelui”.

7. Mas Josafá replicou: “Haverá, porventura, algum outro profeta do Senhor por aqui a quem possamos consultar?”.

7. Dar Iosafát a zis: „Mai este aici vreun profet al Domnului ca să-l putem întreba?”.

8. “Sim – respondeu o rei de Israel –, há ainda outro por quem podería­mos consultar o Senhor. Mas eu o detesto, porque ele não profetiza jamais o bem e sim sempre o mal: é Miqueias, filho de Jemla.” Josafá disse: “Não fale o rei assim”.*

8. Regele lui Israél i-a răspuns lui Iosafát: „Mai este un om prin care am putea să-l consultăm pe Domnul; însă îl urăsc, pentru că nu-mi profeţeşte nimic bun, ci numai rău: este Mihéia, fiul lui Imlá”. Iosafát a zis: „Să nu vorbească regele aşa!”.

9. Chamou então o rei de Israel um eunuco e deu-lhe esta ordem: “Traze-me aqui depressa Miqueias, filho de Jemla”.

9. Atunci regele lui Israél a chemat un eunuc şi a zis: „Adu-l repede pe Mihéia, fiul lui Imlá!”.

10. O rei de Israel e Josafá, rei de Judá, sentaram cada um no seu trono, revestidos de suas insígnias reais, na praça que está à entrada da porta de Samaria e todos os profetas profetizavam diante deles.

10. Regele lui Israél şi Iosafát, regele lui Iúda, stăteau fiecare pe tronul său, îmbrăcaţi fiecare în hainele lor la aria de la intrarea porţii Samaríei. Toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

11. Sedecias, filho de Canaana, fez para si uns chifres de ferro e disse: “Eis o que diz o Senhor: com estes chifres ferirás os sírios até que sejam exterminados”.

11. Sedecía, fiul lui Cheníana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu acestea îl vei bate pe Arám până îl vei nimici»”.

12. E todos os profetas profetizavam da mesma maneira, dizendo: “Sobe a Ramot de Galaad: serás vencedor, porque o Senhor entregará a cidade nas mãos do rei”.

12. Şi toţi profeţii profetizau la fel, zicând: „Urcă la Ramót din Galaád, căci vei avea succes! Domnul l-a dat în mâinile regelui!”.

13. Entretanto, o mensageiro que fora buscar Miqueias dizia-lhe: “Os profetas são unânimes em predizer a vitória do rei. Que o teu oráculo seja conforme o deles. Predize bom êxito”.

13. Mesagerul care se dusese să-l cheme pe Mihéia i-a vorbit aşa: „Iată, cuvintele profeţilor sunt ca o singură gură, [profeţind] binele pentru rege! Să fie cuvintele tale ca vorba unuia dintre ei şi vorbeşte de bine!”.

14. Miqueias, porém, respondeu: “Por Deus que eu só direi o que o Senhor me disser”.

14. Mihéia a răspuns: „Viu este Domnul că ceea ce-mi va spune Domnul, aceea voi spune!”.

15. Quando ele se apresentou ao rei, este disse-lhe: “Miqueias, devemos nós ir atacar Ramot de Galaad, ou não?”. “Vai – respondeu Miqueias –, serás vencedor. O Senhor a entregará nas mãos do rei.”

15. A ajuns la rege şi regele i-a zis: „Mihéia, să mergem la Ramót din Galaád şi să luptăm împotriva lui sau să renunţăm?”. El a zis: „Urcă, pentru că vei avea succes! Domnul l-a dat în mâna regelui”.

16. O rei disse-lhe: “Quantas vezes será preciso conjurar-te a que só digas a verdade em nome do Senhor?”.

16. Dar regele i-a zis: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în numele Domnului?”.

17. Ao que Miqueias respondeu: “Vejo todo o Israel espalhado pelas montanhas como um rebanho sem pastor. O Senhor disse: ‘Essa gente não tem um guia; volte cada um em paz para a sua casa!’.”

17. [Mihéia] a răspuns: „Văd tot Israélul risipit pe munţi ca o turmă care nu are păstor. Domnul zice: «Aceştia n-au stăpân; să se întoarcă fiecare acasă în pace!»”.

18. O rei de Israel disse a Josafá: “Não te disse eu que ele nunca profetiza o bem, mas sempre o mal?”.

18. Regele lui Israél i-a zis lui Iosafát: „Oare nu ţi-am spus că el nu profeţeşte nimic bun despre mine, ci numai rău?”.

19. Miqueias replicou: “Ouve o oráculo do Senhor: Eu vi o Senhor sentado no seu trono e todo o exército dos céus ao redor dele, à direita e à esquerda.*

19. Atunci [Mihéia] a zis: „Ascultă cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul stând pe tronul său şi toată oştirea cerurilor stând lângă el, la dreapta şi la stânga lui.

20. O Senhor disse: ‘Quem seduzirá Acab, para que ele suba e pereça em Ramot de Galaad?’. Um disse uma coisa, outro dizia outra.

20. Domnul a zis: «Cine îl va amăgi pe Aháb ca să urce şi să cadă la Ramót din Galaád?». Şi au răspuns unul într-un fel, altul în alt fel.

21. Então, um espírito adiantou-se e apresentou-se diante do Senhor, dizendo: ‘Eu irei seduzi-lo!’. O Senhor perguntou: ‘De que modo?’.

21. A ieşit un duh, a stat înaintea Domnului şi a zis: «Eu îl voi amăgi». Domnul i-a zis: «Prin ce?».

22. Ele respondeu: ‘Irei e serei um espírito de mentira na boca de seus profetas’. Respondeu o Senhor: ‘É isto. Conseguirás seduzi-lo. Vai e faze como disseste’.

22. El a răspuns: «Voi ieşi şi voi fi un duh mincinos în gura tuturor profeţilor săi». [Domnul] a spus: «[Prin aceasta] îl vei putea amăgi. Ieşi şi fă aşa!».

23. O Senhor pôs um espírito de mentira na boca de todos os profetas aqui presentes, mas é a tua perda que o Senhor decretou”.

23. Acum, iată, Domnul a pus un duh mincinos în gura tuturor acestor profeţi ai tăi! Domnul a vorbit rău despre tine”.

24. Nesse momento, Sedecias, filho de Canaana, aproximou-se de Miqueias e deu-lhe uma bofetada, dizendo: “Por onde saiu de mim o espírito do Senhor para falar a ti?”.

24. Atunci, Sedecía, fiul lui Cheníana, s-a apropiat, l-a lovit pe Mihéia peste obraz şi a zis: „Pe unde a trecut Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?”.

25. “Tu o verás – respondeu Miqueias –, no dia em que fores de quarto em quarto para te esconder.”

25. Mihéia i-a răspuns: „Iată, tu vei vedea în ziua când vei intra în camera dinăuntru ca să te ascunzi!”.

26. Então, o rei de Israel ordenou: “Prende Miqueias e leva-o à casa de Amon, governador da cidade e de Joás, filho do rei.

26. Regele lui Israél a zis: „Ia-l pe Mihéia şi du-l la Amón, căpetenia cetăţii, şi la Ióas, fiul regelui,

27. Dize-lhes: Esta é a ordem do rei: Lançai este homem na prisão e alimentai-o com um pão de miséria, até que eu volte são e salvo”.

27. şi spune-le: «Aşa vorbeşte regele: ‹Puneţi-l pe acesta în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până când mă voi întoarce în pace!› »”.

28. Ao que respondeu Miqueias: “Se voltares são e salvo, será um sinal de que o Senhor não falou por mim”. E ajuntou: “Ouvi, povo, tudo isso!”.

28. Mihéia a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a vorbit prin mine”. Şi a [mai] zis: „Să asculte toate popoarele!”.

29. O rei de Israel subiu com Josafá, rei de Judá, a Ramot de Galaad.

29. Regele lui Israél şi Iosafát, regele lui Iúda, au urcat la Ramót din Galaád.

30. Disse-lhe: “Vou disfarçar-me para ir ao combate; tu, porém, conserva as tuas vestes”. E o rei de Israel disfarçou-se antes de entrar em combate.

30. Regele lui Israél i-a zis lui Iosafát: „Mă voi preface că sunt altcineva şi voi merge la luptă. Tu, însă, îmbracă-te cu hainele tale!”. Regele lui Israél s-a prefăcut că este altcineva şi a mers la luptă.

31. Ora, o rei da Síria tinha dado aos seus trinta e dois chefes de carros a seguinte ordem: “Não atacareis ninguém, pequeno ou grande, mas unicamente o rei de Israel”.

31. Regele lui Arám a poruncit celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor: „Să nu luptaţi nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israél!”.

32. Os chefes de carros, tendo visto Josafá, disseram entre si: “Aquele é seguramente o rei de Israel”. E o atacaram. Josafá soltou o seu grito de guerra.*

32. Când l-au văzut căpeteniile carelor pe Iosafát, au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israél”. S-au întors spre el ca să lupte, dar Iosafát a strigat.

33. Os chefes de carros, vendo que não era o rei de Israel, afastaram-se dele.

33. Când au văzut căpeteniile carelor că nu era regele lui Israél, au plecat de la el.

34. Nesse momento, estirando um homem o seu arco ao acaso, feriu o rei de Israel entre as junturas da couraça. O rei disse ao condutor de seu carro: “Volta a rédea, leva-me para fora do campo de batalha, porque estou ferido”.

34. Atunci un om a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israél între solzii armurii. [Aháb] a zis către cel [care-i mâna] carul: „Întoarce-te şi scoate-mă din tabără, căci sunt rănit!”.

35. Mas o combate foi naquele dia tão violento, que o rei teve que ficar de pé em seu carro diante dos sírios. Morreu ao cair da tarde. O sangue corria de sua ferida e inundava o seu carro.

35. Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a stat drept în car în faţa araméilor, iar seara a murit. Sângele rănii a curs pe fundul carului.

36. Ao pôr do sol, ouviu-se um clamor que corria por todo o exército: “Volte cada um para a sua cidade e para a sua casa!

36. La apusul soarelui, un strigăt a trecut prin tabără: „Fiecare în cetatea lui! Fiecare în ţinutul lui!”.

37. Morreu o rei!”. Levaram-no para Samaria e enterraram-no ali.

37. Regele a murit: au venit la Samaría şi l-au îngropat pe rege la Samaría.

38. Quando lavaram o carro na piscina de Samaria, os cães lamberam o sangue do rei e as prostitutas banhavam-se ali, conforme o oráculo do Senhor.

38. Au spălat carul la piscina din Samaría. Câinii au lins sângele său unde se spălau prostituatele, după cuvântul Domnului pe care îl spusese.

39. O restante da história de Acab, suas ações, o palácio de marfim que construiu, as cidades que edificou, tudo isso se acha consignado no Livro das Crônicas dos reis de Israel.

39. Celelalte fapte ale lui Aháb, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a construit-o, toate cetăţile pe care le-a construit, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Israél?

40. Acab adormeceu com os seus pais e seu filho Ocozias sucedeu-lhe no trono.

40. Aháb a adormit cu părinţii săi şi a devenit rege Ahazía, fiul său, în locul lui.

41. No quarto ano de Acab, rei de Is­rael, Josafá, filho de Asa, tornou-se rei de Judá.

41. Iosafát, fiul lui Asá, a fost peste Iúda în al patrulea an al lui Aháb, regele lui Israél.

42. Tinha trinta e cinco anos quando começou a reinar e reinou vinte e cinco anos em Jerusalém. Sua mãe chamava-se Azuba, filha de Salai.

42. Iosafát avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalím. Numele mamei lui era Azubá, fiica lui Şilhí.

43. Andou em todos os caminhos de Asa, seu pai, e não se desviou deles. Fez o que é bom aos olhos do Senhor.

43. El a mers pe toate căile lui Asá, tatăl său, şi nu s-a îndepărtat de ele făcând ceea ce e drept în ochii Domnului.

44. Todavia, não desapareceram os lugares altos, onde o povo continuava sacrificando e queimando incenso.

44. Dar înălţimile nu au fost îndepărtate. Poporul aducea jertfe şi [ardea] tămâie pe înălţimi.

45. Josafá viveu em paz com o rei de Israel.

45. Iosafát a fost în pace cu regele lui Israél.

46. O restante da história de Josafá, seus grandes feitos e suas campanhas, tudo se acha consignado no Livro das Crônicas dos reis de Judá.

46. Celelalte fapte ale lui Iosafát, vitejia lui de care a dat dovadă şi cum s-a luptat, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iúda?

47. Expulsou da terra as prostitutas sagradas que ainda restavam do tempo de seu pai.

47. I-a măturat din ţară pe homosexualii care rămăseseră din zilele lui Asá, tatăl său.

48. Não havia então rei em Edom, mas um governador que exercia as funções de rei.

48. Rege nu era în Edóm: un guvernator [ţinea locul] regelui.

49. Josafá construiu um navio de Társis para ir buscar ouro em Ofir. Mas não pôde ir, porque o seu navio naufragou em Asiongaber.

49. Iosafát a făcut corăbii din Tarşíş ca să meargă la Ofír după aur; dar nu au mers, pentru că s-au sfărâmat corăbiile la Éţion-Ghéber.

50. Ocozias, filho de Acab, disse a Josafá: “Deixa os meus servos embarcar com os teus”. Mas Josafá não quis.

50. Atunci Ahazía, fiul lui Aháb, i-a zis lui Iosafát: „Să meargă slujitorii mei cu slujitorii tăi în corăbii!”. Dar Iosafát nu a vrut.

51. Josafá adormeceu com os seus pais e foi sepultado com eles na Cidade de Davi. Seu filho Jorão sucedeu-lhe no trono.

51. Iosafát a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui Davíd, tatăl său. Şi a devenit rege Iorám, fiul său, în locul lui.

52. No décimo sétimo ano de Josafá, rei de Judá, Ocozias, filho de Acab, tornou-se rei de Israel em Samaria e reinou dois anos sobre Israel.

52. Ahazía, fiul lui Aháb, a fost rege peste Israél la Samaría în al şaptesprezecelea an al lui Iosafát, regele lui Iúda. A domnit peste Israél doi ani.

53. Fez o mal aos olhos do Senhor e seguiu os caminhos de seu pai e de sua mãe e de Jeroboão, filho de Nabat, que tinha arrastado Israel ao pecado.

53. El a făcut ce este rău în ochii Domnului şi a umblat pe calea tatălui său şi pe calea mamei sale şi pe calea lui Ieroboám, fiul lui Nebát, cel care-l făcuse pe Israél să păcătuiască.

54. Prestou culto a Baal e prostrou-se diante dele, provocando desse modo a cólera do Senhor, Deus de Israel, como o fizera seu pai.

54. L-a slujit pe Báal, s-a închinat înaintea lui şi l-a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israél [făcând] tot ce făcuse tatăl său.