Encontrados 18 resultados para: amărăciune

• Ele au fost [o cauză] de amărăciune a sufletului pentru Isáac şi Rebéca. (Cartea Genezei 26, 35)

• Când a auzit Esáu cuvintele tatălui său, a strigat cu strigăt mare, plin de amărăciune, şi i-a zis tatălui său: „Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!”. (Cartea Genezei 27, 34)

• După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a întinat devenind infidelă soţului ei, vor intra în ea apele amare aducătoare de blestem să pricinuiască amărăciune: pântecele i se va umfla şi coapsele îşi vor pierde vigoarea şi femeia aceea va fi un blestem în mijlocul poporului ei. (Cartea Numerilor 5, 27)

• Nu lasă să mi se întoarcă suflarea şi mă satură cu amărăciune. (Cartea lui Iob 9, 18)

• Inima îşi cunoaşte propria amărăciune şi în bucuria sa nu se amestecă străinul. (Cartea Proverbelor 14, 10)

• Fiul nesimţit este indignare pentru tatăl său, amărăciune pentru cea care l-a născut. (Cartea Proverbelor 17, 25)

• Intrând în casa mea, mă voi odihni cu ea, căci tovărăşia ei nu are amărăciune şi nici chin, conviețuirea cu ea, ci bucurie şi veselie. (Cartea Înţelepciunii 8, 16)

• În mijlocul vecinilor săi, soţul ei şade şi, fără voie, suspină cu amărăciune. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 25, 18)

• Amărăciune a sufletului este vinul băut prea mult, cu agitaţie şi contre! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 31, 29)

• dalet Drumurile Siónului suspină, pentru că nu este nimeni care să vină la sărbători; toate porțile sale sunt devastate, preoții săi gem și fecioarele sale sunt mâhnite: el este în amărăciune. (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 1, 4)

• M-a săturat cu amărăciune, m-a îmbătat cu pelin. (Cartea Lamentaţiunilor (Plângeri) 3, 15)

• Iar tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiți și cu amărăciune gemi în văzul lor! (Cartea profetului Ezechiél 21, 11)