1. Iar cât priveşte darurile spirituale, nu vreau, fraţilor, să rămâneţi în ignoranţă.

2. Voi ştiţi că, atunci când eraţi păgâni, mergeaţi la idolii cei muţi ca şi cum aţi fi fost mânaţi.

3. De aceea, vă fac cunoscut că nimeni care vorbeşte prin Duhul lui Dumnezeu nu spune: „Anatema să fie Isus!” şi nimeni nu poate să spună „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt.

4. Există diferite daruri, dar este acelaşi Duh.

5. Sunt diferite slujiri, dar este acelaşi Domn.

6. Sunt diferite lucrări, dar este acelaşi Dumnezeu care lucrează toate în toţi.

7. Fiecăruia îi este dată manifestarea Duhului spre binele comun.

8. Căci unuia [îi este dat] prin Duhul cuvântul înţelepciunii, altuia, cuvântul cunoaşterii, după acelaşi Duh,

9. iar altuia, datorită aceluiaşi Duh, credinţa, altuia, darul vindecărilor, prin acelaşi unic Duh;

10. unuia [îi este dată] puterea de a face minuni, altuia, profeţia, altuia, discernământul duhurilor, altuia, varietatea limbilor, iar altuia, interpretarea limbilor.

11. Însă toate acestea le lucrează unul şi acelaşi Duh, care împarte fiecăruia după cum vrea.

12. Aşa cum trupul este unul şi are multe membre, iar toate membrele trupului, deşi sunt multe, formează un singur trup, tot la fel şi Cristos.

13. Căci noi toţi am fost botezaţi într-un singur Duh spre a fi un [singur] trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi, şi toţi am fost adăpaţi într-un singur Duh.

14. Trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.

15. Dacă piciorul ar spune: „Pentru că nu sunt mână, nu sunt din trup”, oare pentru aceasta nu este din trup?

16. Şi dacă urechea ar spune: „Pentru că nu sunt ochi, nu sunt din trup”, oare pentru aceasta nu este din trup?

17. Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Şi dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?

18. Acum însă Dumnezeu a pus membre în trup, pe fiecare dintre ele, aşa cum a voit.

19. Deci, dacă toate ar fi un singur membru, unde ar fi trupul?

20. Însă acum, deşi sunt multe membre, există un singur trup.

21. Ochiul nu poate să spună mâinii: „Nu am nevoie de tine”, şi nici capul [nu poate să spună] picioarelor: „Nu am nevoie de voi”.

22. Ba, cu mult mai mult, membrele trupului, care par mai slabe, sunt mai necesare

23. şi pe cele care par a fi fără cinste le îmbrăcăm cu mai multă cinste şi cele ale noastre de care ne ruşinăm sunt tratate cu mai multă cuviinţă;

24. pe când cele cuviincioase ale noastre nu au nevoie. Dar Dumnezeu a alcătuit astfel trupul încât dă cinste mai mare celor care duc lipsă de ea,

25. ca să nu fie dezbinare în trup, ci membrele să se îngrijească la fel unele de altele.

26. Dacă suferă un membru, toate membrele suferă împreună cu el, iar dacă este cinstit un membru, toate se bucură cu el.

27. Voi sunteţi trupul lui Cristos şi membru fiecare în parte.

28. Şi cei pe care Dumnezeu i-a pus în Biserică sunt: mai întâi apostolii, în al doilea rând profeţii, în al treilea rând învăţătorii, apoi cei care au puterea [minunilor], apoi carisma vindecărilor, a ajutorării, a conducerii, a limbilor diferite.

29. Oare sunt toţi apostoli? Oare toţi sunt profeţi? Oare toţi învăţători? Oare au toţi puterea minunilor?

30. Oare au toţi carisma vindecărilor? Oare toţi vorbesc în limbi? Oare toţi interpretează?

31. Voi însă fiţi zeloşi faţă de darurile cele mai bune.





“A oração é a efusão de nosso coração no de Deus.” São Padre Pio de Pietrelcina