1. Când au auzit neamurile din jur că fusese reconstruit altarul şi că fusese dedicat sanctuarul ca mai înainte, s-au mâniat foarte mult.

2. S-au sfătuit să nimicească neamul lui Iacób care se afla în mijlocul lor; şi au început să-i ucidă în popor şi să-i nimicească.

3. Iúda a luptat împotriva fiilor lui Esáu în Iduméea, la Acrabaténe, căci ei atacaseră Israélul. A făcut un mare măcel printre ei, i-a supus şi a luat pradă de la ei.

4. Apoi şi-a amintit de relele fiilor lui Baián, care era pentru popor o cursă şi o piatră de poticnire, întrucât întindeau capcane pe drumuri.

5. Au fost închişi de către el în turnuri, i-a asediat, i-a dat nimicirii şi le-a dat foc turnurilor cu toţi cei care erau în ele.

6. A trecut la fiii lui Amón şi a găsit o grupă puternică, un popor numeros şi pe Timotéi, conducătorul lor.

7. A purtat cu ei multe războaie, i-a zdrobit din faţa lui şi i-a înfrânt.

8. A pus stăpânire pe Iazér şi pe suburbiile sale; apoi s-a întors spre Iudéea.

9. Neamurile care erau în Galaád s-au adunat împotriva [fiilor] lui Israél care erau între hotarele lor ca să-i nimicească. Însă ei au fugit în fortăreaţa Datéma.

10. I-au trimis scrisori lui Iúda şi fraţilor lui, spunând: „Neamurile din jur s-au adunat împotriva noastră ca să ne nimicească!

11. Ei se pregătesc să vină să atace fortăreaţa în care am fugit. Timotéi conduce armata lor.

12. Acum, vino şi ne eliberează din mâna lor, căci mulţi au căzut dintre noi!

13. Toţi fraţii noştri care sunt în [ţinutul] lui Tobía au murit şi i-au luat captivi pe femeile lor şi pe copii, ca şi bunurile lor. Au ucis acolo cam o mie de bărbaţi”.

14. Încă mai citeau scrisorile şi, iată, că au sosit alţi mesageri din Galiléea cu hainele sfâşiate, aducând la cunoştinţă lucruri asemănătoare.

15. Ei au spus că s-au adunat împotriva lor străini din Ptolemáis, din Tir, din Sidón şi din toată Galiléea „ca să ne nimicească”.

16. Când au auzit Iúda şi poporul aceste cuvinte, s-au reunit într-o mare adunare ca să hotărască ce să facă pentru fraţii lor care erau în suferinţă şi împotriva cărora se duceau lupte.

17. Iúda i-a zis lui Símon, fratele său: „Alege-ţi bărbaţi şi mergi ca să-i eliberezi pe fraţii tăi care sunt în Galiléea; eu şi Ionatán, fratele meu, vom merge în Galaád!”.

18. I-a lăsat de pază pe Iosíf, [fiul] lui Zaharía, şi pe Azaría, conducătorul poporului, cu restul armatei care era în Iudéea.

19. Şi le-a poruncit, zicând: „Staţi în fruntea acestui popor şi nu purtaţi război cu neamurile până când nu ne vom întoarce!”.

20. Au împărţit pentru Símon trei mii de bărbaţi ca să meargă în Galiléea, iar pentru Iúda opt mii [ca să meargă] în Galaád.

21. Símon a plecat în Galiléea, a purtat multe războaie cu neamurile şi a nimicit neamurile din faţa lui.

22. I-a urmărit până la porţile [cetăţii] Ptolemáis. Au căzut dintre neamuri până la trei mii de bărbaţi şi au luat pradă de la ei.

23. I-a luat pe cei care erau din Galiléea şi din Arbáta împreună cu femeile şi copiii lor şi cu toate câte aveau şi i-a adus în Iudéea cu bucurie mare.

24. Iúda Macabéul şi Ionatán, fratele său, au trecut Iordánul şi au mers cale de trei zile în pustiu.

25. I-au întâlnit pe nabatei, care i-au primit cu pace, şi le-au povestit toate cele întâmplate fraţilor lor în Galaád

26. şi că mulţi dintre ei sunt prinşi în Bosorá şi Bosór, în Aléma, Hasfó, Machéd şi Carnáim: toate acestea erau cetăţi puternice şi mari.

27. Şi în celelalte cetăţi din Galaád mai erau prinşi. Şi, a doua zi, [neamurile] aveau de gând să asedieze fortăreţele, să le cucerească şi să-i nimicească pe toţi într-o singură zi.

28. Iúda şi tabăra lui s-au întors pe neaşteptate pe drumul spre pustiu, spre Bosorá. Au capturat cetatea şi i-au ucis pe toţi bărbaţii prin ascuţişul sabiei; au luat pradă de la ei şi au dat foc [cetăţii].

29. Au plecat de acolo noaptea şi au mers până la fortăreaţă.

30. Dimineaţa, şi-au ridicat ochii şi, iată, un popor mare, care nu putea fi numărat – aducând scări şi maşinării pentru a ataca fortăreaţa – lupta împotriva lor.

31. Iúda a văzut că lupta începuse şi că zgomotul din cetate se ridica până la cer cu [sunet] de trâmbiţă şi cu strigăt puternic.

32. Le-a spus bărbaţilor armatei: „Luptaţi astăzi pentru fraţii noştri!”.

33. A ieşit în trei grupe în spatele lor, au sunat din trâmbiţe şi au strigat în rugăciune.

34. Tabăra lui Timotéi şi-a dat seama că era [Iúda] Macabéul şi a fugit din faţa lui. El a făcut un mare măcel printre ei şi au căzut în ziua aceea dintre ei până la opt mii de bărbaţi.

35. S-a îndreptat apoi spre Aléma, a luptat împotriva ei, a cucerit-o, a ucis toţi bărbaţii din ea, le-a luat prăzile şi i-a dat foc.

36. De acolo a plecat şi a cucerit Hasfó, Machéd, Bosór şi celelalte cetăţi din Galaád.

37. După aceste lucruri, Timotéi şi-a adunat o altă tabără. A aşezat-o în faţa [cetăţii] Rafón, de cealaltă parte a torentului.

38. Iúda a trimis să se spioneze tabăra şi i-au adus la cunoştinţă: „S-au adunat la el toate neamurile din jurul nostru, o armată foarte mare.

39. Au tocmit arabi ca să-i ajute şi şi-au aşezat tabăra de cealaltă parte a torentului, gata să vină şi să lupte împotriva ta”. Şi Iúda a mers în întâmpinarea lor.

40. Timotéi le-a zis comandanţilor armatei sale când se apropia de Iúda şi de tabăra lui care era la torentul de apă: „Dacă va trece la noi primul, nu vom putea să-i ţinem piept, căci va fi mai puternic decât noi.

41. Dacă însă se va teme şi îşi aşază tabăra dincolo de râu, vom trece la el şi vom fi mai puternici decât el”.

42. Când Iúda se apropia de torentul de apă, i-a aşezat pe scribii poporului lângă torent şi le-a poruncit, zicând: „Nu lăsaţi niciun om să se sustragă, ci toţi să iasă la luptă!”.

43. A trecut el primul înaintea lor şi tot poporul l-a urmat. A nimicit înaintea lor toate neamurile; ei au abandonat armele lor şi au fugit la sanctuarul din Carnáim.

44. A ocupat cetatea şi au dat foc sanctuarului cu toţi cei care erau în el. A fost distrusă [cetatea] Carnáim şi nu au putut rezista în faţa lui Iúda.

45. Iúda i-a adunat pe toţi [fiii lui] Israél care erau în Galaád, de la mic la mare, femeile, copiii şi bunurile lor – o tabără foarte mare – şi a venit în ţinutul lui Iúda.

46. Au ajuns la Efrón, o cetate mare şi foarte puternică în drumul lor, pe care nu o puteai ocoli nici prin dreapta, nici prin stânga, ci [trebuia] să treci prin mijlocul ei.

47. I-au închis pe cei care erau din cetate şi au blocat porţile cu pietre.

48. Iúda le-a trimis cuvinte de pace, zicând: „Vom trece prin ţara voastră ca să mergem în ţara noastră. Nimeni nu vă va face niciun rău. [Vrem] doar să trecem în picioare”. Dar ei nu au vrut să îi deschidă.

49. Atunci, Iúda a poruncit să se vestească în tabără ca fiecare să se oprească în locul în care este.

50. El a luat bărbaţi din armată şi a luptat împotriva cetăţii toată ziua aceea şi toată noaptea şi cetatea a fost dată în mâinile lui.

51. I-a nimicit pe toţi bărbaţii prin ascuţişul sabiei şi a ras-o la pământ. A luat pradă din ea şi a trecut prin cetate deasupra celor ucişi.

52. Au traversat Iordánul spre câmpia cea mare, în faţă cu Baitsán.

53. Iúda îi aduna pe cei care rămâneau în urmă şi încuraja poporul tot timpul călătoriei, până când a ajuns în ţinutul lui Iúda.

54. A urcat la muntele Sión cu bucurie şi veselie şi a adus arderi de tot pentru că nu căzuse dintre ei nimeni până când s-au întors în pace.

55. În zilele în care Iúda şi Ionatán erau în Galaád, iar Símon, fratele lui, era în Galiléea, în faţa [cetăţii] Ptolemáis,

56. Iosíf, [fiul] lui Zaharía, şi Azaría, conducătorii armatei, au auzit de faptele de vitejie şi de luptele pe care le făcuseră

57. şi au spus: „Să ne facem şi noi un nume şi să mergem să luptăm cu neamurile care sunt în jurul nostru!”.

58. Au poruncit celor care erau în armata ce era cu ei şi au mers împotriva [cetăţii] Iámnia.

59. Górgias şi bărbaţii lui au ieşit din cetate ca să-i întâmpine în luptă.

60. Iosíf şi Azaría au fost înfrânţi şi au fost urmăriţi până la munţii Iudéii. Au căzut în ziua aceea din poporul lui Israél până la două mii de bărbaţi.

61. A fost înfrângere mare în popor, pentru că nu au ascultat de Iúda şi de fraţii lui, crezând [că pot face] fapte de vitejie.

62. Dar ei nu erau din descendenţa acelor bărbaţi prin mâinile cărora a fost dată eliberarea pentru Israél.

63. Bărbatul Iúda şi fraţii lui au fost cinstiţi foarte mult înaintea întregului Israél şi a tuturor neamurilor care au auzit de numele lui.

64. Şi se adunau la ei lăudându-i.

65. Iúda şi fraţii lui au ieşit şi au luptat împotriva fiilor lui Esáu în ţinutul din sud. Au lovit [cetatea] Hebrón şi suburbiile ei, au dărâmat fortăreţele ei şi au dat foc turnurilor din jurul ei.

66. Au plecat ca să meargă în ţinutul străinilor şi au trecut prin Marisá.

67. În acea zi, au căzut în luptă preoţi doritori de fapte de vitejie, pentru că au ieşit la luptă în mod necugetat.

68. Apoi, Iúda s-a îndreptat spre Azót, ţinut al străinilor. Le-a dărâmat altarele, a ars statuile zeilor lor, a luat prăzi din cetăţi şi s-a întors în ţinutul lui Iúda.




Livraria Católica

Conheça esses e outros livros em nossa livraria.




“Os talentos de que fala o Evangelho são os cinco sentidos, a inteligência e a vontade. Quem tem mais talentos, tem maior dever de usá-los para o bem dos outros.” São Padre Pio de Pietrelcina