II Macabeus, 9

1. Por essa mesma ocasião, voltava Antíoco da Pérsia, coberto de vergonha.

1. Cam în acel timp, Antióh s-a întors fără glorie din ţinuturile Pérsiei.

2. Pois, entrando na cidade que se chamava Persépolis, ele havia tentado saquear o templo e apoderar-se da cidade. O povo, porém, se revoltou e pegou em armas, para defender-se. Com isso, Antíoco viu-se forçado pelos habitantes dessa região a começar uma retirada humilhante.

2. Căci fusese în [cetatea] numită Persépolis şi încercase să prădeze templul şi să captureze cetatea. Dar, răsculându-se, mulţimile au pus mâna pe arme, iar Antióh, fiind învins de duşmani, a trebuit să fugă cu ruşine.

3. Encontrando-se perto de Ecbátana, soube da derrota de Nicanor e do exército de Timóteo.

3. Pe când se afla la Ecbatána, a aflat cele întâmplate lui Nicanór şi celor care erau cu Timotéi.

4. Num arroubo de cólera, resolveu desforrar imediatamente nos judeus o mal que lhe haviam feito os que o tinham obrigado a fugir. Deu ordem ao condutor de seu carro de prosseguir sem parar, a fim de conseguir o mais depressa possível seu intento. Na realidade, a sentença do céu já havia caído sobre ele. Exclamava com presunção: “Assim que chegar, farei de Jerusalém o sepulcro dos judeus”.

4. Cuprins de mânie, se gândea să-i facă pe iudei să plătească pentru răul făcut de cei care-l puseseră pe fugă; de aceea, i-a poruncit celui care conducea carul său să alerge fără încetare pentru a ajunge repede la sfârşitul călătoriei. Însă judecata din cer era deja asupra lui, căci, în trufia lui, spusese: „Voi face Ierusalímul groapă comună pentru iudei când voi ajunge acolo”.

5. Mas o Senhor, Deus de Israel, que tudo vê, feriu-o com um mal implacável e misterioso. Mal acabara de pronunciar essas palavras, aconteceu que ele foi assaltado por atrozes dores nas entranhas e agudos tormentos no interior.

5. Dar Domnul care vede toate, Dumnezeul lui Israél, l-a lovit cu o boală nevăzută şi incurabilă: de îndată ce a spus cuvântul [acesta], l-a cuprins o durere fără leac în măruntaie însoţită de groaznice chinuri lăuntrice.

6. E era muito justo, pois ele mesmo havia rasgado as entranhas aos outros por inauditos tormentos!

6. Era întru-totul drept, pentru că torturase măruntaiele altora cu multe şi ciudate chinuri.

7. Todavia, em nada desistiu da sua arrogância. Pelo contrário, sempre cheio de soberba, exalava contra os judeus o fogo de sua cólera e ordenava que se apressasse a caminhada. Repentinamente, caiu da carroça, arrancado pela violência da corrida. Na queda fatal, quebrou todos os membros.

7. Însă el nu-şi potolea în niciun fel mândria, ba chiar se umplea mai mult de trufie, suflând focul furiei împotriva iudeilor şi poruncind să grăbească mersul. Deodată a căzut din carul care gonea cu zgomot, iar căzătura a fost atât de puternică, încât şi-a zdrobit toate mădularele trupului.

8. O homem que, pouco antes, julgando-se acima da natureza humana, pensava poder dominar as frotas do mar e pesar as montanhas nos pratos de sua balança, ei-lo agora estendido sobre a terra, em seguida levado numa liteira, provando assim aos olhos de todos o poder de Deus.

8. El, care mai înainte credea că porunceşte [până şi] valurilor mării, din cauza unei aroganţe omeneşti, şi-şi închipuia că pune pe cântar înălţimile munţilor, zăcea pe pământ şi a fost aşezat pe o targă, arătând tuturor puterea evidentă a lui Dumnezeu.

9. Chegou a tal ponto que o corpo vivo do ímpio fervilhava de vermes e as carnes se soltavam em pedaços entre dores atrozes. O mau cheiro da podridão, que enchia o ar, causava náuseas ao exército.

9. Din trupul acelui nelegiuit colcăiau viermi şi, fiind încă viu, în dureri şi chinuri, carnea cădea de pe el; iar din cauza duhorii sale, toată armata avea greaţă de putreziciune.

10. Aquele que até há pouco sonhava tocar os astros do céu, agora ninguém podia suportá-lo por causa do mau cheiro que dele saía!

10. Pe cel care puţin mai înainte credea că poate să culeagă stelele cerului nu mai putea să-l ducă nimeni din cauza duhorii de nesuferit.

11. Foi então que, derribado, ele começou a perder o orgulho excessivo e a compreender melhor, torturado sob os castigos de Deus pelos constantes sofrimentos.

11. Abía acum, doborât, a început să mai modereze din aroganţa lui cea mare şi să ajungă să-şi dea seama de starea lui, deoarece, sub lovitura biciului dumnezeiesc, era hărţuit de chinuri ce sporeau în fiecare clipă.

12. Incapaz de suportar sua própria infecção: “É justo – disse ele – submeter-se a Deus e, como simples mortal, não se querer igualar a ele”.

12. Cum nu mai putea răbda propria-i duhoare, a spus: „Este drept să te supui lui Dumnezeu şi, muritor fiind, să nu te crezi egal cu el”.

13. O celerado rezava ao Senhor, de quem não haveria de receber compaixão.

13. Însă acest ticălos se ruga Domnului – care nu avea să se îndure de el –, spunând

14. Prometia dar a liberdade à cidade santa, para a qual ele se encaminhava, a fim de arrasá-la e fazer dela um sepulcro.

14. că va lăsa liberă cetatea sfântă spre care se grăbea să o radă la pământ şi să facă din ea o groapă comună.

15. Dizia ele que tornaria iguais aos atenienses todos os judeus que havia julgado indignos de sepultura e bons para serem atirados com seus filhos às aves do céu e aos animais selvagens como pasto.*

15. Iar pe iudei, pe care nu-i considera vrednici nici de mormânt, ci, împreună cu copiii lor, să fie daţi păsărilor de pradă şi fiarelor, pe toţi îi va face egali cu atenienii.

16. Ornaria com ricas prendas aquele templo que havia despojado antes, restituiria multiplicados os vasos sagrados, proveria com suas próprias rendas todas as despesas necessárias para os sacrifícios.

16. Cât despre templul sfânt, pe care mai înainte îl prădase, îl va împodobi cu cele mai frumoase daruri, va da înapoi toate obiectele sfinte şi va plăti cu abundenţă dintr-ale sale pentru jertfe.

17. Além disso, ele mesmo se tornaria judeu e percorreria todos os lugares habitados, proclamando o poder de Deus.

17. Ba mai mult, se va face el însuşi iudeu şi va umbla prin toată lumea locuită vestind puterea lui Dumnezeu.

18. Mas suas dores não se atenuavam porque o justo castigo de Deus pesava sobre ele. Então, desesperado em vista de seu estado, escreveu aos judeus a seguinte carta, verdadeira súplica, assim exarada:

18. Cum nu i se potoleau nicidecum chinurile, întrucât judecata dreaptă a lui Dumnezeu îl lovise şi îşi pierduse orice speranţă cu privire la sine însuşi, le-a scris iudeilor scrisoarea de mai jos sub forma unei cereri care avea acest conţinut:

19. “Aos dedicados súditos judeus, saudações, bem-estar e felicidade, da parte de Antíoco, rei e chefe do exército!

19. „Regele şi generalul Antióh le urează bunilor cetăţeni iudei multă bucurie, sănătate şi bunăstare.

20. Se vós e vossos filhos passais bem e se vos sucedem todas as coisas como desejais, agradeço a Deus, em quem ponho minha esperança.

20. Dacă voi şi copiii voştri sunteţi bine şi dacă cele ale voastre sunt după aşteptări, eu mi-am pus speranţă în cer.

21. Quanto a mim, estou prostrado pela doença, mas me lembro com prazer dos vossos sentimentos de respeito e da benevolência para comigo. Ao voltar das regiões da Pérsia, surpreendido por um mal cruel, julguei necessário providenciar a segurança de todos.

21. Îmi amintesc de cinstea şi bunăvoinţa voastră faţă de mine: pe când mă întorceam din ţinuturile Pérsiei, căzând într-o boală îngijorătoare, am socotit urgent să mă îngrijesc de siguranţa comună a tuturor.

22. Não que me desespere de meu estado, ao contrário, tenho a firme esperança de restabelecer-me desta enfermidade.

22. Nu disper pentru starea mea, ba chiar am mari speranţe că voi scăpa de boală.

23. Todavia, me lembro de que meu pai designava seu sucessor cada vez que partia em expedição às províncias superiores.

23. Dar considerând că şi tatăl meu, când făcea expediţii în ţinuturile de sus, îşi desemna urmaşul,

24. Ele queria que no caso de uma desgraça ou má notícia, os habitantes do país não se perturbassem, uma vez que soubessem a quem confiar os negócios.

24. pentru ca, dacă s-ar fi întâmplat ceva neprevăzut sau s-ar fi vestit vreo nenorocire, cei din ţară, ştiind cui îi sunt încredinţate treburile, să nu se tulbure

25. Eu sei, ademais, que os príncipes que me rodeiam e os vizinhos do reino estão de atalaia e espreitam os acontecimentos; por isso, já designei meu filho Antíoco para rei, a quem, em outras ocasiões, confiei e recomendei a maior parte de vós, quando partia para outras terras. A ele escrevi a carta abaixo transcrita:

25. văzând că cei puternici din apropiere şi vecini cu regatul nostru pândesc momentul şi aşteaptă să vadă ce va urma, l-am lăsat în locul meu ca rege pe Antióh, fiul [meu] pe care de multe ori, având de pornit în grabă spre satrapiile de sus, vi l-am încredinţat şi recomandat celor mai mulţi dintre voi. Iar lui i-am scris cele de mai jos.

26. Rogo-vos, portanto, e peço que, em memória de meus benefícios para convos­co, tanto gerais, como particulares, te­nhais para com meu filho a mesma benevolência que para comigo,

26. Deci, vă rog şi vă implor ca, amintindu-vă de binefacerile [mele], toţi împreună şi fiecare în parte să aveţi faţă de fiul [meu] aceeaşi bunăvoinţă ca şi faţă de mine.

27. pois estou convencido de que ele seguirá minhas intenções e agirá convosco com moderação e humanidade”.

27. Sunt încredinţat că el, împlinind această decizie cu blândeţe şi dragoste de oameni, se va înţelege bine cu voi”.

28. Assim, esse carrasco e blasfemador pereceu miseravelmente, distante, nas montanhas, em meio àqueles sofrimentos que ele mesmo havia infligido aos outros.

28. Însă [acest] ucigaş şi blasfemiator, suferind chinuri foarte mari aşa cum i-a chinuit el pe alţii, a murit între străini în munţi într-un mod jalnic.

29. Filipe, seu amigo de infância, trasladou seu corpo. Em seguida, partiu para o Egito, para junto de Ptolomeu Filométor, para escapar ao filho de Antíoco.*

29. Fílip, prietenul său apropiat, i-a adus trupul, dar, temându-se de fiul lui, Antióh, a fugit în Egipt la Ptoleméu Filométor.