Ezequiel, 1

1. No trigésimo ano, no quinto dia do quarto mês, quando me encontrava entre os deportados, às margens do rio Cobar, abriram-se os céus e contemplei visões divinas.*

1. În anul al treizecilea, în [ziua] a patra a lunii a cincea, eu eram în mijlocul deportaților, lângă râul Chebár. S-au deschis cerurile și eu am avut viziuni ale lui Dumnezeu.

2. No quinto dia do mês – era o quinto ano de cativeiro do rei Joaquim –

2. În [ziua] a cincea a lunii – era anul al cincilea al deportării regelui Ioiachín –

3. foi a palavra do Senhor dirigida ao sacerdote Ezequiel, filho de Buzi, na Caldeia, às margens do rio Cobar. Nesse lugar veio a mão do Senhor sobre mim.*

3. a fost cuvântul Domnului către Ezechiél, fiul lui Buzí, preotul, în țara caldéilor, lângă râul Chebár. Și mâna Domnului a fost acolo asupra lui.

4. Tive então uma visão: soprava do lado norte um vento impetuoso, uma espessa nuvem com um feixe de fogo resplandecente, e no centro, saído do meio do fogo, algo que possuía um brilho vermelho.

4. Am văzut și, iată, un vânt vijelios venea de la nord, un nor mare, un foc și o strălucire care se înlănțuiau de jur-împrejurul lui, iar în mijlocul lui era ca înfățișarea metalului topit în mijlocul focului.

5. Distinguia-se no centro a imagem de quatro seres que aparentavam possuir forma humana.

5. În mijlocul lui era ceva asemănător cu patru ființe și fiecare avea înfățișarea asemănătoare cu omul.

6. Cada um tinha quatro faces e quatro asas.

6. Fiecare avea patru fețe și fiecare dintre ele avea patru aripi.

7. Suas pernas eram direitas e as plantas de seus pés se assemelhavam às do touro e cintilavam como bronze polido.

7. Picioarele lor erau drepte, iar talpa picioarelor lor era ca talpa piciorului unui vițel, strălucitoare ca bronzul lustruit.

8. De seus quatro lados mãos humanas saíam por debaixo de suas asas. Todos os quatro possuíam rostos, e asas.

8. Aveau mâini de om sub aripile lor, în cele patru laturi, și toate cele patru aveau fețele lor și aripile lor.

9. Suas asas tocavam uma na outra. Quando se locomoviam, não se voltavam: cada um andava para a frente.

9. Aripile lor se atingeau una de alta și nu se răsuceau când mergeau; fiecare mergea drept înainte.

10. Quanto ao aspecto de seus rostos tinham todos eles figura humana, todos os quatro uma face de leão pela direita, todos os quatro uma face de touro pela esquerda, e todos os quatro uma face de águia.

10. Asemănarea fețelor lor era ca fețele de om: [toate] cele patru [ființe] aveau o față de leu la dreapta lor, [toate] patru aveau fețe de bou la stânga și [toate] patru aveau fețe de vultur.

11. Eis o que havia no tocante às suas faces. Suas asas estendiam-se para o alto; cada qual tinha duas asas que tocavam as dos outros, e duas que lhe cobriam o corpo.

11. Fețele lor și aripile lor erau despărțite de sus: fiecare avea două care se uneau și fiecare avea două care le acopereau trupul.

12. Cada qual caminhava para a frente: iam para o lado aonde os impelia o espírito; não se voltavam quando iam andando.

12. Fiecare mergea drept înainte, într-acolo unde le făcea vântul să meargă; mergeau și nu se întorceau din mersul lor.

13. No meio desses seres, divisava-se algo parecido com brasas incandescentes, como tochas que circulavam entre eles; e desse fogo, que projetava uma luz deslumbrante, saíam relâmpagos.*

13. Asemănarea ființelor era ca înfățișarea cărbunilor de foc aprinși, ca înfățișarea făcliilor care umblau între ființe. Focul strălucea și din foc ieșeau fulgere.

14. Os seres ziguezagueavam como o raio.*

14. Ființele fugeau și se întorceau ca înfățișarea fulgerului.

15. Ora, enquanto contemplava esses seres vivos, divisei uma roda sobre a terra ao lado de cada um dos quatro.*

15. M-am uitat și, iată, era o roată pe pământ lângă ființe, în cele patru părți.

16. O aspecto e a estrutura dessas rodas eram os de uma gema de Társis. Todas as quatro se assemelhavam, e pareciam construídas uma dentro da outra.

16. Înfățișarea roților și lucrătura lor erau ca strălucirea crisolitului; fiecare dintre cele patru avea o singură asemănare, iar înfățișarea lor și lucrătura lor erau ca și cum ar fi o roată în mijlocul altei roti.

17. Podiam deslocar-se em quatro direções, sem retornar em seus movimentos.

17. Când mergeau, mergeau pe cele patru laturi ale lor și nu se întorceau din mersul lor.

18. Seus aros eram de uma altura assombrosa, guarnecidos de olhos em toda a circunferência.

18. Obezile lor erau înalte și înspăimântătoare: obezile erau pline de ochi de jur împrejurul celor patru.

19. Quando os seres vivos se deslocavam ou se erguiam da terra, locomoviam-se as rodas e se elevavam com eles.

19. Când ființele mergeau, mergeau și roțile lângă ele, iar când ființele se ridicau de la pământ, se ridicau și roțile.

20. Para aonde os impulsionava o espírito iam eles, e as rodas com eles se erguiam, pois o espírito do ser vivo de igual modo animava as rodas.

20. Oriunde le făcea vântul să meargă, acolo mergeau duse de vânt, iar roțile se ridicau alături de ele, pentru că suflarea ființei era în roți.

21. Quando caminhavam, elas se moviam; quando paravam, também elas interrompiam o curso; se se erguiam da terra, as rodas do mesmo modo se suspendiam, pois o espírito desses seres vivos estava também nas rodas.

21. Când [ființele] mergeau, mergeau [și roțile], iar când stăteau, stăteau [și ele]; când se ridicau de la pământ, erau ridicate și roțile alături de ele, căci suflarea ființei era în roți.

22. Pairando acima desses seres, havia algo que se assemelhava a uma abóbada, límpida como cristal, estendida sobre suas cabeças.

22. Pe capetele ființei era asemănarea unei întinderi ca strălucirea gheții înfricoșătoare, întinsă peste capetele lor din înălțime.

23. Sob essa abóbada, alongavam-se as suas asas até se tocarem, tendo cada um sempre duas que lhe cobriam o corpo.

23. Sub întindere, aripile lor erau drepte, una către cealaltă: fiecare avea două care acopereau o parte și două care acopereau [cealaltă] parte a corpurilor lor.

24. Eu escutava, quando eles caminhavam, o ruído de suas asas, semelhante ao barulho das grandes águas, à voz do Onipotente, um vozerio igual ao de um campo de batalha.*

24. Am auzit zgomotul aripilor lor ca vuietul apelor multe, ca glasul Celui Atotputernic: când mergeau, era ca zgomotul unei mulțimi, ca zarva unei tabere; când stăteau, își lăsau aripile jos.

25. Quando paravam, abaixavam as asas, e fazia-se um ruído acima da abóbada que ficava sobre as cabeças.*

25. Era un vuiet deasupra întinderii care era deasupra capetelor lor. Când stăteau, își lăsau aripile jos.

26. Acima dessa abóbada havia uma espécie de trono, semelhante a uma pedra de safira; e, bem no alto dessa espécie de trono, uma silhueta humana.

26. Deasupra întinderii care era peste capetele lor era înfățișarea unei pietre de safir, asemănarea unui tron; deasupra asemănării tronului era asemănarea înfățișării unui om, pe el, deasupra.

27. Vi que ela possuía um fulgor vermelho, como se houvesse sido banhada no fogo, desde o que parecia ser a sua cintura, para cima; enquanto que, para baixo, vi algo como fogo que esparzia clarões por todos os lados.

27. Apoi am văzut ca strălucirea metalului topit, ca înfățișarea unui foc înlăuntrul lui; am văzut de jur împrejur, de la înfățișarea coapselor în sus și de la înfățișarea coapselor în jos, ca înfățișarea unui foc; și strălucirea lui era de jur împrejur.

28. Como o arco-íris que aparece nas nuvens em dias de chuva, assim era o resplendor que a envolvia. Era esta visão a imagem da glória do Senhor. Vendo isto, prostrei-me com o rosto por terra e escutei uma voz que dizia:

28. Era ca înfățișarea curcubeului care este în nori într-o zi ploioasă, așa era înfățișarea strălucirii sale de jur împrejur; aceasta era înfățișarea asemănării gloriei Domnului. Când am văzut, am căzut la pământ și am auzit un glas care vorbea.