Fondare 20590 Risultati per: Să
Mişmá, Dumá, Mása; (Cartea Genezei 25, 14)
Aceştia sunt anii vieţii lui Ismaél: o sută treizeci şi şapte de ani. El şi-a dat duhul şi a murit şi a fost adăugat la poporul său. (Cartea Genezei 25, 17)
Aceasta este descendenţa lui Isáac, fiul lui Abrahám. Abrahám l-a născut pe Isáac. (Cartea Genezei 25, 19)
Isáac avea patruzeci de ani când a luat-o de soţie pe Rebéca, fiica lui Betuél, arameul, din Padán-Arám, sora lui Lában, arameul. (Cartea Genezei 25, 20)
Isáac s-a rugat Domnului pentru soţia sa, căci era sterilă. Domnul l-a ascultat şi Rebéca, soţia sa, a zămislit. (Cartea Genezei 25, 21)
Copiii se băteau în [sânul] ei; şi ea a zis: „Dacă-i aşa, de ce mi se întâmplă asta mie?”. Şi s-a dus să caute [răspuns] la Domnul. (Cartea Genezei 25, 22)
Domnul i-a zis: „Două neamuri sunt în sânul tău şi două popoare din măruntaiele tale se vor despărţi. Un popor va fi mai tare decât celălalt popor şi cel mai mare îl va sluji pe cel mai mic”. (Cartea Genezei 25, 23)
S-au împlinit zilele când avea să nască; şi, iată, în sânul ei erau doi gemeni. (Cartea Genezei 25, 24)
A ieşit primul şi era roşu; era în întregime ca o mantie de păr; şi i-au pus numele Esáu. (Cartea Genezei 25, 25)
Apoi a ieşit fratele său şi mâna lui ţinea călcâiul lui Esáu; şi i-a pus numele Iacób. Isáac era în vârstă de şaizeci de ani când s-au născut ei. (Cartea Genezei 25, 26)
Băieţii s-au făcut mari. Esáu a ajuns un vânător care cunoștea [arta vânătorii], om al câmpiei; dar Iacób era un om neprihănit, locuind în corturi. (Cartea Genezei 25, 27)
Isáac îl iubea pe Esáu pentru că îi plăcea vânatul lui; Rebéca, însă, îl iubea pe Iacób. (Cartea Genezei 25, 28)