Fondare 2632 Risultati per: Râs
Discursul celor nebuni este provocare, iar râsul lor este în dezmăţul păcatului. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 27, 13)
Aminteşte-ţi de cele din urmă și încetează să urăşti! [Aminteşte-ţi] de putreziciune şi de moarte şi rămâi [în urmarea] poruncilor! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 28, 6)
Limba care calomniază i-a clătinat pe mulţi şi i-a rătăcit din neam în neam, a dărâmat cetăţi întărite şi a răsturnat casele celor mari. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 28, 14)
Cei care-l părăsesc pe Domnul vor cădea în [puterea] ei; ea va arde în ei şi nu se va stinge. Ea se va năpusti asupra lor ca un leu şi ca un leopard îi va sfâşia. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 28, 23)
Până a primi, se sărută mâna [celui care dă] şi se umileşte glasul [când se vorbeşte] despre averea aproapelui; dar la timpul restituirii, se trage de timp, se răspunde cu vorbe nepăsătoare şi se dă vina pe timpul [prea scurt]. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 29, 5)
Dacă se va putea, [cel care a dat cu împrumut] va primi doar jumătate, o va socoti ca pe ceva găsit. Dacă nu, va fi privat de [împrumutul] său şi şi-a dobândit un duşman pe degeaba: blesteme şi insulte va primi ca răsplată şi, în loc de cinstire, va primi dezonoare. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 29, 6)
Omul bun garantează pentru aproapele, iar cel care a pierdut ruşinea îl părăseşte. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 29, 14)
Păcătosul distruge bunurile garantului şi cel nerecunoscător în cuget îl va părăsi pe cel care l-a salvat. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 29, 16)
Înaintea duşmanilor a lăsat un răzbunător, iar prietenilor, pe cel care să le răsplătească bunătatea. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 30, 6)
Cel care-şi răsfaţă fiul îi va lega rănile şi la orice strigăt i se vor tulbura măruntaiele. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 30, 7)
Nu râde împreună cu el, ca să nu suferi împreună cu el, căci la sfârşit vei scrâşni din dinţi! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 30, 10)
Căci puţin este suficient pentru omul educat şi nu va răsufla greu în aşternutul său. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 31, 19)
