Fondare 5843 Risultati per: Pentru Mânie
[Iudeii] au auzit de înaintarea lui Nicanór şi de agresiunea neamurilor, şi-au presărat ţărână pe cap şi au început să se roage Celui care-şi statornicise pentru totdeauna poporul şi care-şi sprijinea în mod evident partea. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 15)
La fel, Nicanór, când a auzit de vitejia de care dădeau dovadă cei ai lui Iúda şi de curajul cu care se luptau pentru patria lor, a ezitat să rezolve situaţia prin [vărsare] de sânge. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 18)
Regele, aprins de mânie şi înfuriat din cauza intrigilor provocate de ticălos, i-a scris lui Nicanór [spunând] că e supărat din cauza înţelegerii şi poruncindu-i să-l trimită repede pe Macabéu în lanţuri la Antiohía. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 27)
[Nicanór], întinzându-şi [mâna] dreaptă spre templu, a jurat astfel: „Dacă nu mi-l predaţi pe Iúda în lanţuri, voi rade la pământ această incintă a lui Dumnezeu, voi dărâma acest altar şi voi ridica aici un templu strălucit pentru Dyonísos”. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 33)
În timpurile de dinaintea revoltei, el fusese acuzat de iudaism şi îşi pusese trupul şi viaţa în pericol pentru iudaism cu mare statornicie. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 38)
Dar, din cauză că lovitura nu a fost bine îndreptată pentru că lupta era aprigă, iar mulţimile năvăleau pe porţi, suindu-se vitejeşte pe ziduri, s-a aruncat cu curaj în mijlocul mulţimii. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 43)
Dar el, încă suflând şi aprins de mânie, s-a ridicat cu sângele care-i curgea şiroaie şi, suferind groaznic din cauza rănilor, a traversat în goană mulţimile şi s-a oprit pe o stâncă abruptă. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 45)
Viziunea era aceasta: „[L-am văzut] pe Onías, cel care fusese mare preot, bărbat frumos şi bun, modest la înfăţişare şi blând în purtare, cu vorbă dulce, care din copilărie se deprinsese cu toate virtuţile, care îşi ridica mâinile şi se ruga pentru tot poporul iudeilor. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 12)
Răspunzând, Onías a zis: «Acesta este cel care-şi iubeşte fraţii, cel care se roagă mult pentru poporul său şi pentru cetatea sfântă; este Ieremía, profetul lui Dumnezeu!». (Cartea a doua a Macabéilor 15, 14)
Încurajaţi de cuvintele lui Iúda, foarte frumoase şi în stare să îndrepte spre vitejie şi să întărească sufletele tinerilor, au hotărât să nu mai întârzie în tabără, ci vitejeşte să atace cu curaj şi, luptând corp la corp, să rezolve situaţia, pentru că cetatea, lucrurile sfinte şi templul erau în pericol. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 17)
[Iúda], cel care se dăruise mai întâi trup şi suflet pentru concetăţenii [săi], care îşi păstrase din tinereţe bunăvoinţa faţă de cei de un neam cu el, a poruncit să i se taie lui Nicanór capul şi braţul din umăr şi să fie duse la Ierusalím. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 30)
[Iúda] a atârnat capul lui Nicanór de fortăreaţă ca semn clar şi vizibil pentru toţi despre ajutorul de la Domnul. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 35)
