Fondare 1280 Risultati per: Mare Preot
Marele preot, temându-se ca nu cumva regele să creadă că cineva dintre iudei a atentat împotriva lui Heliodór, a adus o jertfă pentru salvarea bărbatului. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 32)
În timp ce marele preot făcea ispăşirea, cei doi tineri i-au apărut lui Heliodór din nou, înveşmântaţi şi stând [lângă el]; i-au spus să-i aducă multe mulţumiri lui Onías, marele preot, pentru că datorită lui Domnul i-a dăruit viaţa. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 33)
„Tu, însă, care ai fost biciuit din cer, vesteşte tuturor puterea cea mare a lui Dumnezeu”. Şi după ce au zis acestea, s-au făcut nevăzuţi. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 34)
Însă, când Seleúcus a trecut din viaţă şi obţinând Antióh, cel numit Epifánul, domnia, Iáson, fratele lui Onías, a pus mâna prin înşelăciune pe funcţia de mare preot, (Cartea a doua a Macabéilor 4, 7)
S-a ajuns la culmea elenismului şi a introducerii obiceiurilor străine din cauza fărădelegii nemăsurate a nelegiuitului şi a celui care nu era mare preot, Iáson. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 13)
Prezentându-se la rege şi lăudându-l în modul celor puternici, a dobândit pentru el funcţia de mare preot, dându-i cu trei sute de talánţi de argint mai mult decât Iáson. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 24)
Luând împuternicirile regeşti, s-a apropiat de funcţia de mare preot, neavând nimic vrednic [de aceasta], ci mai degrabă mânia unui tiran crud şi furia unei fiare sălbatice. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 25)
Meneláu l-a lăsat ca locţiitor în funcţia de mare preot pe Lisimáh, fratele său, iar Sostratos pe Crátes, [guvernatorul] peste ciprioţi. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 29)
De aceea, însuşi locul [sfânt], după ce a fost lovit împreună cu poporul de nenorociri, a fost părtaş mai târziu la binefaceri şi, fiind părăsit în mânia Celui Atotputernic, a fost restabilit cu toată gloria când Stăpânul cel mare s-a împăcat [cu poporul]. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 20)
După ce Antióh a luat o mie opt sute de talánţi din templu, a plecat în grabă la Antiohía, crezând în trufia şi în semeţia inimii că poate să meargă ca pe mare pe pământ şi să meargă [în picioare] pe mare. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 21)
şi pe toţi cei care ieşiseră să vadă să-i măcelărească. Apoi, năvălind în cetate cu arme, a doborât o mare mulţime. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 26)
Căci a nu-i lăsa mult timp [nepedepsiţi] pe cei păcătoşi, ci a-i lovi imediat cu pedepse este un semn de mare bunăvoinţă. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 13)
